Cine sunt cei care domină piața exporturilor de orz din Republica Moldova

Exporturile de orz din Republica Moldova au înregistrat o creștere semnificativă în anul 2023, atingând un total de 149 745 de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 4,2 ori față de anul precedent și o scădere de 18,1% față de 2021. Cu toate acestea, prețul mediu de export pentru orz în 2023 a înregistrat cea mai mică valoare din ultimii trei ani, ajungând la 3,25 lei/kg, în contrast cu 5,15 lei/kg în 2022 și 3,78 lei/kg în 2021, potrivit arată datele publicate de economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Scăderea prețurilor la grâu și porumb a influențat și prețurile pentru orz. În condițiile pieței internaționale, la sfârșitul lunii februarie 2024, prețul orzului la DAP Constanța a fost de 160 euro/t, marcând o scădere semnificativă față de valoarea din februarie 2023, care era de 240 euro/t.

Exporturile de orz din sezonul 2023/2024, desfășurate între iulie 2023 și ianuarie 2024, au reprezentat aproximativ 78-83% din recolta globală estimată la nivel de țară, situată între 170 și 180 de mii de tone.

În ceea ce privește distribuția exporturilor pe companii, primele 20 de companii au acoperit 97% din totalul exporturilor de orz în 2023, cu Agrofloris-Nord SRL în frunte cu o cotă de piață de 15%, urmată de Demir-Agro SRL și Orom-Imexpo SRL, ambele cu o cotă de 14%.

România a fost principalul destinatar al exporturilor de orz din Republica Moldova în 2023, absorbând aproximativ 64% din totalul exportat, urmată de Cipru, Spania și Singapore. În perioada iulie 2023 – ianuarie 2024, Republica Moldova nu a efectuat importuri de orz, iar estimările indică un stoc de aproximativ 20-25 de mii de tone de orz la începutul lunii februarie 2024, suficient pentru acoperirea necesarului intern pentru furaje și continuarea exportului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#orz #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.