Cine sunt cei care domină piața exporturilor de orz din Republica Moldova

Exporturile de orz din Republica Moldova au înregistrat o creștere semnificativă în anul 2023, atingând un total de 149 745 de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 4,2 ori față de anul precedent și o scădere de 18,1% față de 2021. Cu toate acestea, prețul mediu de export pentru orz în 2023 a înregistrat cea mai mică valoare din ultimii trei ani, ajungând la 3,25 lei/kg, în contrast cu 5,15 lei/kg în 2022 și 3,78 lei/kg în 2021, potrivit arată datele publicate de economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Scăderea prețurilor la grâu și porumb a influențat și prețurile pentru orz. În condițiile pieței internaționale, la sfârșitul lunii februarie 2024, prețul orzului la DAP Constanța a fost de 160 euro/t, marcând o scădere semnificativă față de valoarea din februarie 2023, care era de 240 euro/t.

Exporturile de orz din sezonul 2023/2024, desfășurate între iulie 2023 și ianuarie 2024, au reprezentat aproximativ 78-83% din recolta globală estimată la nivel de țară, situată între 170 și 180 de mii de tone.

În ceea ce privește distribuția exporturilor pe companii, primele 20 de companii au acoperit 97% din totalul exporturilor de orz în 2023, cu Agrofloris-Nord SRL în frunte cu o cotă de piață de 15%, urmată de Demir-Agro SRL și Orom-Imexpo SRL, ambele cu o cotă de 14%.

România a fost principalul destinatar al exporturilor de orz din Republica Moldova în 2023, absorbând aproximativ 64% din totalul exportat, urmată de Cipru, Spania și Singapore. În perioada iulie 2023 – ianuarie 2024, Republica Moldova nu a efectuat importuri de orz, iar estimările indică un stoc de aproximativ 20-25 de mii de tone de orz la începutul lunii februarie 2024, suficient pentru acoperirea necesarului intern pentru furaje și continuarea exportului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#orz #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.