Cine sunt cei care domină piața exporturilor de orz din Republica Moldova

Exporturile de orz din Republica Moldova au înregistrat o creștere semnificativă în anul 2023, atingând un total de 149 745 de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 4,2 ori față de anul precedent și o scădere de 18,1% față de 2021. Cu toate acestea, prețul mediu de export pentru orz în 2023 a înregistrat cea mai mică valoare din ultimii trei ani, ajungând la 3,25 lei/kg, în contrast cu 5,15 lei/kg în 2022 și 3,78 lei/kg în 2021, potrivit arată datele publicate de economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Scăderea prețurilor la grâu și porumb a influențat și prețurile pentru orz. În condițiile pieței internaționale, la sfârșitul lunii februarie 2024, prețul orzului la DAP Constanța a fost de 160 euro/t, marcând o scădere semnificativă față de valoarea din februarie 2023, care era de 240 euro/t.

Exporturile de orz din sezonul 2023/2024, desfășurate între iulie 2023 și ianuarie 2024, au reprezentat aproximativ 78-83% din recolta globală estimată la nivel de țară, situată între 170 și 180 de mii de tone.

În ceea ce privește distribuția exporturilor pe companii, primele 20 de companii au acoperit 97% din totalul exporturilor de orz în 2023, cu Agrofloris-Nord SRL în frunte cu o cotă de piață de 15%, urmată de Demir-Agro SRL și Orom-Imexpo SRL, ambele cu o cotă de 14%.

România a fost principalul destinatar al exporturilor de orz din Republica Moldova în 2023, absorbând aproximativ 64% din totalul exportat, urmată de Cipru, Spania și Singapore. În perioada iulie 2023 – ianuarie 2024, Republica Moldova nu a efectuat importuri de orz, iar estimările indică un stoc de aproximativ 20-25 de mii de tone de orz la începutul lunii februarie 2024, suficient pentru acoperirea necesarului intern pentru furaje și continuarea exportului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#orz #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Darea în exploatare a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău continuă să fie tergiversată, deși proiectul a fost prezentat drept unul strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

În toiul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 octombrie, ex-premierul Dorin Recean promitea că linia va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2025. Acest termen nu a fost respectat. Ulterior, ministrul Energiei Dorin Junghietu anunța că finalizarea este planificată pentru luna februarie, iar acum termenul a fost din nou amânat, până la sfârșitul lunii martie.

Invitat în emisiunea Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, Dorin Junghietu a explicat că estimările inițiale s-au bazat pe presupuneri tehnice care nu au ținut cont de dificultățile apărute ulterior. Potrivit acestuia, în lunile octombrie și noiembrie au fost înregistrate condiții meteo „complet neprevăzute”, care au îngreunat lucrările, în special în stațiile electrice.

Ministrul a precizat că lucrările de construcție pe linie au fost finalizate la sfârșitul lunii noiembrie, iar în luna ianuarie au avut loc ajustările și testările tehnice. Totuși, proiectul nu se rezumă doar la linia propriu-zisă, ci include și două stații electrice – Vulcănești și Chișinău – unde au apărut întârzieri logistice, inclusiv la livrarea echipamentelor.

„Linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Acolo au fost întârzieri de ordin logistic, care au contribuit la prelungirea termenului”, a declarat Junghietu, menționând că, în pofida vremii nefavorabile, contractorii au lucrat inclusiv pe ger.

Noul termen discutat cu antreprenorii este luna martie, „eventual spre sfârșitul lunii martie”.
Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca „Linia Independenței”, are o lungime de 157 de kilometri și este susținută de 507 piloni, fiind considerată una dintre cele mai importante infrastructuri energetice menite să reducă dependența energetică a Republicii Moldova.

#junghitu #linie #Recean