Cine sunt cei care domină piața exporturilor de orz din Republica Moldova

Exporturile de orz din Republica Moldova au înregistrat o creștere semnificativă în anul 2023, atingând un total de 149 745 de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 4,2 ori față de anul precedent și o scădere de 18,1% față de 2021. Cu toate acestea, prețul mediu de export pentru orz în 2023 a înregistrat cea mai mică valoare din ultimii trei ani, ajungând la 3,25 lei/kg, în contrast cu 5,15 lei/kg în 2022 și 3,78 lei/kg în 2021, potrivit arată datele publicate de economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Scăderea prețurilor la grâu și porumb a influențat și prețurile pentru orz. În condițiile pieței internaționale, la sfârșitul lunii februarie 2024, prețul orzului la DAP Constanța a fost de 160 euro/t, marcând o scădere semnificativă față de valoarea din februarie 2023, care era de 240 euro/t.

Exporturile de orz din sezonul 2023/2024, desfășurate între iulie 2023 și ianuarie 2024, au reprezentat aproximativ 78-83% din recolta globală estimată la nivel de țară, situată între 170 și 180 de mii de tone.

În ceea ce privește distribuția exporturilor pe companii, primele 20 de companii au acoperit 97% din totalul exporturilor de orz în 2023, cu Agrofloris-Nord SRL în frunte cu o cotă de piață de 15%, urmată de Demir-Agro SRL și Orom-Imexpo SRL, ambele cu o cotă de 14%.

România a fost principalul destinatar al exporturilor de orz din Republica Moldova în 2023, absorbând aproximativ 64% din totalul exportat, urmată de Cipru, Spania și Singapore. În perioada iulie 2023 – ianuarie 2024, Republica Moldova nu a efectuat importuri de orz, iar estimările indică un stoc de aproximativ 20-25 de mii de tone de orz la începutul lunii februarie 2024, suficient pentru acoperirea necesarului intern pentru furaje și continuarea exportului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#orz #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.