Cine sunt cei mai mari pierzători din haosul creat de Elon Musk cu ”tranzacția” Twitter

Conflictul dintre Elon Musk și Twitter a rănit aproape pe toată lumea din apropiere, indiferent de modul în care un judecător din Delaware ar putea decide sau dacă cele două părți se împacă în afara instanței.

Cel mai mare pierzător: Musk, care a comis mai multe erori neforțate decât un copil mic care joacă tenis de perete.

Cel mai bun scenariu pentru CEO-ul Tesla este că tot ceea ce este rănit este reputația sa și a eliminat orice șansă ca să fie din nou luat în serios atunci când încearcă să cumpere o companie care nu a fost co-fondată de verii săi, scrie Dan Primack în Axios.

Calea de mijloc ar fi ca el să plătească mulți bani, posibil printr-un acord negociat. Mai mult decât taxa de despărțire de 1 miliard de dolari, dar mai puțin de 44 de miliarde de dolari.

Cel mai rău scenariu este ca un judecător din Delaware să-l oblige pe Musk să cumpere Twitter pentru 54,20 USD per acțiune, chiar dacă nu dorește și ar putea pierde o parte din finanțarea asociată (în funcție de cum au fost scrise acele contracte).

2. Angajații Twitter. Problema lor principală este incertitudinea, cu privire la direcția companiei și cine va lua deciziile în viitor. De asemenea, mulți angajați ar putea pierde bani, având în vedere că Musk se oferea să plătească mult mai mult decât pot obține acțiunile Twitter pe piața liberă. În plus, unii angajați au prevederi complete privind acordarea de opțiuni pe acțiuni, legate de o schimbare a controlului.

3. Consiliul Twitter, care știa că este o idee proastă să se bage în pat cu Musk, dar a făcut-o oricum. Este regretul din dimineața de după, înmulțit cu 44 de miliarde.

Consiliul de administrație a adoptat inițial măsuri defensive, cum ar fi așa numita pastilă otrăvitoare, dar s-a confruntat cu presiuni interne (Jack Dorsey) și externe (armata lui Musk de pe Twitter). Plus amenințarea unui litigiu din partea acționarilor care doreau acel preț de 54,20 USD. Așa că a luat calea celei mai slabe rezistențe și a cedat.
Dar există și câțiva câștigători: avocații care acumulează ore facturabile.

#Musk #tranzactie #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.