Ciocolata îndulcește străinii! Exporturile UE au crescut cu 35% în zece ani. Germania, în top

În 2023, 867 000 de tone de ciocolată și batoane de ciocolată au fost exportate de membrii UE în țări din afara UE (extra-UE), arată datele Eurostat. Acest lucru marchează o creștere de 2% față de 2022 (852 000 de tone) și o creștere de 35% față de 2013 (643 000 de tone).

Principalii exportatori de ciocolată și tablete de ciocolată către țările extra-UE au fost Germania, cu 221 000 de tone sau 26% din totalul exporturilor, urmată de Țările de Jos (123 000 de tone sau 14%), Polonia (115 000 de tone sau 13%), Belgia (96 000 de tone sau 11%) și Italia (92 000 de tone sau 11%). Aceste 5 țări ale UE au fost astfel responsabile pentru trei sferturi din totalul exporturilor de ciocolată și batoane de ciocolată din UE către țările din afara UE.

Primii 5 parteneri pentru exporturile în afara UE au fost Regatul Unit, în frunte cu 315 000 de tone (36%), urmat de Statele Unite cu 72 000 de tone (8%), Rusia cu 65 000 de tone (7%), Canada cu 31 000 de tone (4%) și Australia cu 27 000 de tone (3%).

Importurile din afara UE au provenit în principal din Elveția, lider cu 62 000 de tone (36%), urmată îndeaproape de Regatul Unit cu 61 000 de tone (36%), Ucraina cu 22 000 de tone (13%), Turcia cu 7 000 de tone (4%) și Norvegia cu 3 000 de tone (2%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #ciocolata #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.