Circa 2 mln de oameni își pierd anual viața din cauza accidentelor de muncă. Programul de lucru excesiv, cel mai GRAV

În 2016, la nivel mondial, bolile și accidentele la locul de muncă au luat viața a aproape două milioane de persoane, asta arată datele unui raport întocmit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM).

Astfel, anul, din cauza accidentelor la locul de muncă și-au pierdut viața 1,9 milioane de persoane.

Potrivit documentului „Estimări comune OMS/OIM privind morbiditatea și vătămările profesionale, 2000-2016. Raport de monitorizare globală ”, majoritatea deceselor legate de muncă sunt rezultatul bolilor respiratorii și cardiovasculare. Bolile netransmisibile reprezintă 81% din decese. Cele mai frecvente cauze de deces au fost insuficiența pulmonară cronică acută (450.000 de decese), accidentul vascular cerebral (400.000) și bolile coronariene (350.000).

Studiul arată că programul de lucru excesiv este cel mai grav risc, cu aproximativ 750.000 de decese asociate. 450.000 de persoane au murit ca urmare a expunerii la poluarea aerului (particule, gaze și vapori). Printre alte pericole profesionale se numără: expunerea lucrătorilor la poluarea aerului, astmageni, agenți cancerigeni, ergonomie și zgomot.

„Este șocant faptul că munca a ucis literalmente atât de mulți oameni”, spune directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Raportul nostru este un apel de trezire către guverne și întreprinderi pentru a consolida și proteja sănătatea și siguranța lucrătorilor, îndeplinind în același timp angajamentele noastre privind accesul universal la serviciile de sănătate a muncii.”

Bolile legate de muncă și accidentele de muncă pun presiuni inutile asupra sistemelor de sănătate, reduc productivitatea și pot avea un impact catastrofal asupra veniturilor gospodăriilor, avertizează autorii raportului.

La nivel global, rata deceselor legate de muncă a scăzut cu 14% între 2000 și 2016. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de boli de inimă și accident vascular cerebral, cauzate de orele de lucru excesive, a crescut cu 41 la sută și, respectiv, cu 19 la sută.

Pentru a reduce numărul accidentelor de muncă, raportul subliniază necesitatea dublării eforturilor pentru a asigura sănătatea la locul de muncă, siguranța, stabilitatea și justiția socială. Accentul ar trebui să fie pe îmbunătățirea sănătății la locul de muncă și a performanței serviciilor de sănătate în muncă.

După cum s-a menționat în raport, incidența bolilor asociate activităților de muncă poate fi mai mare, deoarece gradul de afectare a sănătății oamenilor de către o serie de factori de risc profesional încă nu a fost evaluat. În plus, datele privind incidența pot crește în estimările viitoare, având în vedere impactul pandemiei COVID-19.

Pentru fiecare factor de risc, raportul oferă un set specific de măsuri preventive pentru a ghida guvernele în interacțiunea cu angajatorii și lucrătorii. Raportul integral poate fi accesat aici.

La data de 4 martie 2021, în scopul protecției sănătății angajaților, în caz de boală și accidente la locul de muncă, Republica Moldova s-a aliniat la Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupațională. Convenția nr. 161 obligă statele membre să dezvolte treptat serviciile de sănătate ocupațională pentru toți lucrătorii.

Potrivit Elenei Carchilan, șef al Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, crearea și implementarea Serviciului sănătate ocupațională va contribui la îmbunătățirea asistenței medico-sanitare a angajaților, condițiilor de muncă, stării de sănătate a angajaților, la constatarea exactă a bolilor profesionale, a morbidității cu incapacitatea temporară de muncă, traumatismului în muncă și prin urmare, va contribui la sporirea sănătății populației.

Conform datelor Inspectoratului de Stat al Muncii, pe parcursul anului 2020 în urma accidentelor de muncă produse în Republica Moldova au avut de suferit 451 de persoane. Din totalul de 438 de evenimente de accidentare comunicate, inspectorii de muncă din autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale au cercetat 132 cazuri de accidentare, soldate cu 63 accidente mortale.

#accidente de munca #program excesiv #OIM #riscuri profesionale #OMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.