Clasamentul Forbes: cine este cea mai tânără miliardară din lume

03 Apr. 2024, 12:13
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
03 Apr. 2024, 12:13 // Oameni şi Idei //  bani.md

A fost un „an uimitor” pentru oamenii bogaţi, potrivit celui mai recent clasament al averilor celebrităţilor din lume publicat marţi de revista Forbes.

Cea mai bogată persoană de pe planetă este Bernard Arnault, proprietarul majoritar al conglomeratului de bunuri de lux LVMH, a cărui avere, potrivit Forbes, a crescut cu 10%, ajungând la 233 de miliarde de dolari.

Elon Musk se află pe locul al doilea, cu 195 de miliarde de dolari, o creştere de 8% faţă de anul trecut.

Imediat după el, pe locul 3, se află Jeff Bezos, de la Amazon, care are o avere estimată la 194 de miliarde de dolari.

Cel mai tânăr milardar

Vârsta medie a unui miliardar din clasament este de 66 de ani. Cel mai în vârstă membru al listei este magnatul în asigurări George Joseph, în vârstă de 102 ani (1,7 miliarde de dolari), unul dintre cei 425 de oameni care au 80 de ani sau mai mult.

Cel mai tânăr miliardar din întreaga lume este Livia Voigt, în vârstă de 19 ani, o moştenitoare braziliană al cărei bunic a cofondat producătorul de echipamente electrice WEG. Aflată încă la universitate, ea este cu două luni mai mică decât al doilea cel mai tânăr miliardar găsit de Forbes, Clemente Del Vecchio, unul dintre mai mulţii moştenitori ai averii lui Leonardo Del Vecchio, fondatorul colosului de ochelari EssilorLuxottica.

Pe listă se află 25 de persoane care au 33 de ani sau mai puţin, deşi doar 7 sunt self-made (niciunul nu are sub 30 de ani).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

21 Apr. 2026, 20:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 20:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor
Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.