Co-fondatorul Lukoil, Leonid Fedun, și-a vândut pachetul de circa 7 miliarde de dolari înapoi companiei

Leonid Fedun, co-fondator al gigantului petrolier rusesc Lukoil, și-a vândut în 2025 pachetul de aproximativ 10% din acțiuni înapoi companiei, au declarat trei surse apropiate tranzacției, confirmate și de date financiare analizate de Reuters. Valoarea pachetului era estimată la circa 7 miliarde de dolari, însă nu este clar dacă aceasta a fost suma efectiv primită de miliardar, scrie REUTERS.

Tranzacția marchează încheierea unei cariere de trei decenii în care Fedun a contribuit la transformarea Lukoil într-un jucător global, înainte ca sancțiunile occidentale impuse după invazia Rusiei în Ucraina să lovească puternic compania. După luni întregi în care a reușit să evite sancțiunile, Lukoil a fost vizată direct în octombrie, ceea ce a forțat-o să înceapă procesul de vânzare a activelor din străinătate.

Decizia federației ruse de a impune presiuni suplimentare asupra sectorului privat, dar și incertitudinile geoeconomice, au alimentat speculațiile analiștilor potrivit cărora Lukoil ar putea deveni o țintă de achiziție pentru Rosneft, grup petrolier controlat de stat, aflat la rândul său sub sancțiuni occidentale.

Vânzarea pachetului de către Fedun – cetățean ucrainean stabilit în Monaco – este considerată o raritate în rândul miliardarilor ruși, care de obicei își restructurează participațiile sub umbrela unor fonduri sau companii din jurisdicții opace, nu prin retrageri directe. Potrivit surselor, tranzacția a fost încheiată la începutul lui 2025.

În august, Lukoil a anunțat că va anula 76 de milioane de acțiuni – aproximativ 11% din capitalul social – pe care le-a răscumpărat de pe piață în perioada 2024–2025, pachet care ar include și participația lui Fedun.

Fedun, în vârstă de 69 de ani, este unul dintre oamenii deveniți miliardari în urma privatizărilor haotice din anii ’90 sub președintele Boris Elțin, imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice. Absolvent de școală militară și fost lector în anii ’80, Fedun l-a cunoscut în Siberia pe Vagit Alekperov, actualul președinte al Lukoil și una dintre cele mai influente figuri din industria petrolieră rusă.

Cei doi au lucrat împreună la privatizarea unor câmpuri petroliere strategice din Siberia de Vest, după ce Elțin a aprobat în 1993 trecerea acestora din proprietate de stat în mâini private—un moment care a transformat brusc funcționari sovietici în miliardari.

#Lukoil #actiuni #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.