Cofondatorul Dogecoin, în 2015 și-a vândut toate monedele pentru o Honda scond-hand. Cât valorează acum Honda și Doge

Moneda virtuală Dogecoin a atins un nivel record în această săptămână și are o capitalizare de 86 de miliarde de dolari, depășind companii de renume mondial. Cu toate acestea, co-fondatorul său, Billy Marcus, nu este nici pe departe unul dintre bogații lumii.

Billy Marcus, în vârstă de 38 de ani, lucrează acum ca programator la o companie din domeniul educației. El a dezvăluit că și-a vândut toate monedele virtuale în 2015 și a folosit profiturile pentru a-și cumpăra o mașină Honda Civic la mâna a doua.

El spune acum că este surprins să vadă la ce valoarea uriașă a ajuns Dogecoin, care a atins o capitalizare de piață mai mare decât Honda.

Moneda virtuală Dogecoin s-a lansat în 2013, fiind o aluzie la Bitcoin și meme-ul “Doge”, două dintre cele mai populare elemente de pe internet în acel an. Logo-ul companiei este compus dintr-o monedă aurie, asemănătoare cu Bitcoin, pe care apare capul unui câine din rasa Shiba Inu.

Dogecoin s-a bucurat de succes și valoarea de piață a companiei a depășit în anul lansării 100 de milioane de dolari, însă a scăzut ulterior, în 2014 valorând doar o treime din acea sumă.

Un an mai târziu, aflat în impas financiar după ce își pierduse locul de muncă, Marcus a vândut toate monedele. Nu știa atunci ce avere ar fi putut să îi aducă șase ani mai târziu.

Billy Marcus spune însă că mai deține câteva criptomonede, la care însă nu intenționează să renunțe, tocmai pentru a nu repeta greșeala din 2015.

În timp ce producătorul auto Honda Motor are o capitalizare de piață de 54,52 miliarde de dolari în 2021, Doge a depășit compania cu o capitalizare de piață de 86 de miliarde de dolari.

De asemenea, Dogecoin a depășit Ford Motor Company care are o capitalizare de piață de 45,6 miliarde de dolari și chiar a învins gigantul social media Twitter, care are o capitalizare de piață de 43,6 miliarde de dolari.

Doge este considerat un succes fulminant, iar creșterea accelerată pare să fie doar la început. De altfel, criptomoneda a început să crească mai ales după ce miliardarul Elon Musk a publicat mai multe mesaje pe Twitter referitoare la aceasta.

Dogecoin a atins 0,69 dolari pe 5 mai 2021 și încearcă să atingă primul său obiectiv de 1 dolar. Doge a crescut cu 60% în doar două zile, iar investitorii speră că vor trece pragul de 1 dolar pe 8 mai 2021.

#cofondator #dogecoin #istorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.