Colac peste pupăză! Procuratura contrazice declarațiile președintei CSP: ”PG nu a recepționat nici o citație”

Răsturnare de situație. Reprezentanții Procuraturii Generale (PG) o contrazic pe președinta Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Angela Motuzoc, care a declarat că cererile de suspendare din funcție a trei procurori, aflate pe rol la Consiliu, nu au fost examinate de plen, deoarece procurorul general interimar se află în vacanță. La alte ședințe ale CSP, potrivit președintei instituției, la fel nu au fost întrunite toate condițiile care să permită examinarea demersurilor.

Reprezentanții PG au venit cu unele precizări pentru Realitatea.md.

„Procuratura Generală nu a recepționat nici o citație despre o eventuală examinare a subiectelor ce țin de suspendarea procurorilor pe ordinea de zi a Consiliului Superior al Procurorilor și necesitatea prezenței reprezentanților Procuraturii Generale.

Totodată, vă aducem la cunoștință că pe perioada absenței Procurorului General interimar sau a imposibilității de exercitare a funcțiilor sale, atribuțiile lui sunt exercitate de către un adjunct al Procurorului General interimar desemnat”, se arată în mesajul PG.

Amintim că cererile de suspendare din funcție a trei procurori se prăfuiesc pe rafturile Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Acest fapt este recunoscut chiar de președinta CSP, Angela Motuzoc, care a explicat că aceste demersuri nu pot fi examinate, deoarece procurorul general interimar, Ion Munteanu, se află în concediu.

„Sunt trei demersuri de suspendare (n.r. pe rol la CSP). La moment, procurorul general interimar se află în concediu. El este persoana care urmează să le susțină în ședința CSP-ului. Astăzi nu a fost posibil de inclus pe ordinea de zi”, a declarat Motuzoc.

În cazul a două cereri, nu se cunoaște de cine au fost semnate și depuse la CSP. Cât despre cea de-a treia solicitare înregistrată la Consiliu, Motuzoc declară că demersul vizează procurorul anticorupție, Mirandolina Sușițcaia.

Mai exact, este vorba de cererea fostului procuror general interimar, Dumitru Robu, care a solicitat suspendarea din funcție a Mirandolinei Sușițcaia, în prezent cercetată penal pentru îmbogățire ilicită și abuz de serviciu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#motuzoc #CSP #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.