Comerțul ilegal cu produse din tutun în Moldova a scăzut pentru prima dată din 2022

Moldova înregistrează o scădere a ponderii comerțului ilegal cu țigări. Studiul realizat de compania de cercetare IPSOS arată că, în septembrie-octombrie 2024, comerțul ilicit cu produse de tutun a constituit 9,8%, în scădere cu 1,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2023. Aceasta este prima scădere din 2022, când piața produselor din tutun de contrabandă și contrafăcute a crescut constant, scrie infomarket.md.

Practica internațională arată că evoluția pieței ilicite este influențată de politica fiscală: creșterea rapidă a prețurilor, pe fundalul creșterii lente a veniturilor populației și a puterii de cumpărare slabe, determină consumatorii să se îndrepte spre piața neagră în căutarea unei alternative mai accesibile a produselor sale de consum.

De exemplu, în România, în perioada 2008-2010, ca urmare a creșterii bruște a accizelor la țigări cu aproape 700%, comerțul ilegal a crescut de la 13% în 2008 la 36% în ianuarie 2010. În urma acestui fenomen, autoritățile și-au revizuit abordarea privind stabilirea accizelor.

Cel mai relevant exemplu în prezent este Franța. Conform datelor KPMG din 2023, Franța este țara cu cea mai mare piață ilicită din UE. Produsele ilicite din tutun din această țară reprezintă 47,7 % din consumul total de țigări ilicite din UE. Ca urmare, pierderile la bugetul de stat se ridică la aproximativ 7,3 miliarde de euro pe an. În același timp, Franța are cele mai mari taxe și, în consecință, cele mai mari prețuri pentru produsele din tutun: costul unui pachet de țigări ajunge la 15 euro.

În Moldova, unul dintre factorii cheie care a contribuit la reducerea pieței ilicite de tutun este schimbarea politicii fiscale. În iunie 2023, Guvernul a aprobat calendarul fiscal pentru perioada 2024-2026, care prevede o creștere moderată a accizelor la țigări de 10% pe an.

În comparație, în 2023, comerțul ilicit cu produse de tutun a atins cote record de circa 12% (11.9% în martie-aprilie 2023, 11.7% – septembrie-octombrie 2023). Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a majorării excesive a accizei. În 2023, acciza la țigarete convenționale a fost de 25%, deși Calendarul Fiscal prevedea o rată de 15%. Potrivit studiului KPMG, acest lucru a cauzat o pierdere de 23 de milioane euro la bugetul de stat în 2023, o creștere de 9 milioane euro sau cu 64% față de 2022.

În acest an, politica fiscală în Moldova este mai echilibrată, iar acest lucru a contribuit la scăderea comerțului ilegal și la creșterea veniturilor fiscale la buget. Cu toate acestea, piața rămâne supusă riscurilor. Experiența pozitivă din alte țări arată că este necesară o abordare complexă pentru a reduce în continuare comerțul ilicit și anume prin consolidarea controlului asupra canalelor de aprovizionare, sensibilizarea consumatorilor cu privire la riscurile achiziționării și consumului de produse ilicite din tutun și continuarea unei politici de creștere moderată a accizelor.

În acest context, Serviciul Fiscal de Stat a raportat că și-a intensificat acțiunile de control pentru combaterea comercializării ilegale a produselor de tutun. Ca rezultat, au fost întocmite 18 procese contravenționale pentru încălcarea regulilor de exploatare a echipamentelor de casă și de control, aplicându-se sancțiuni în valoare totală de 42 200 lei, la fel, au fost întocmite 12 procese contravenționale pentru comercializarea țigaretelor fără dovada originii și a provenienței lor și au fost remise spre soluționare instanțelor de judecată. De asemenea, s-au depistat 12 procese contravenționale pentru nerespectarea prevederilor despre prețul de referință al țigaretelor și au fost remise spre soluționare către Agenția Națională pentru Sănătate Publică. În același timp, au fost înregistrate 41 cazuri de încălcare a legislației fiscale, rezultate cu aplicarea sancțiunilor fiscale în sumă de 237 117 lei.

De asemenea, în cadrul acțiunilor întreprinse au fost ridicate 1 029 pachete de țigări, inclusiv cu semne de falsificare a timbrelor de acciz. Potrivit legislației, lipsa timbrelor la mărfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz falsificate ori nevalabile, se sancționează cu amendă de la 25 000 la 35 000 de lei, în cazul în care contribuabilul va comercializa, transporta sau depozita astfel de mărfuri.

#comert ilegal #produse din tutun #scadere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră