Comerțul SUA–China, în comă! OMC prevede prăbușirea cu peste 80% fără excepții tehnologice

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a emis un avertisment sever privind colapsul schimburilor comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii — Statele Unite și China — în urma războiului tarifar relansat de fostul președinte american Donald Trump. Potrivit estimărilor prezentate de directoarea generală a OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, volumul comerțului bilateral ar putea scădea cu până la 81–91% dacă nu vor fi aplicate excepții pentru produse tehnologice esențiale, precum smartphone-urile.

„Aceasta este o separare economică de facto între cele două economii și va avea consecințe profunde asupra ordinii comerciale globale”, a declarat șefa OMC, exprimându-și îngrijorarea față de intensificarea confruntării dintre Washington și Beijing.

Potrivit raportului publicat, comerțul mondial va înregistra în 2025 o scădere de 0,2%, contrar previziunilor anterioare de creștere de 2,7%. Estimarea de creștere a PIB-ului global pentru 2025 a fost și ea revizuită negativ, de la 2,8% la 2,2%.

Pe 2 aprilie, Donald Trump a impus un tarif general de 10% pentru importuri din toate țările, majorând simultan taxele vamale pentru circa 60 de state. Deși ulterior a anunțat o amânare de 90 de zile pentru noile tarife, tensiunile cu China au continuat să escaladeze. În prezent, produsele chineze sunt vizate de taxe de până la 145%, cu promisiunea lui Trump de a le majora la 245%, în timp ce Beijingul a răspuns cu tarife de până la 125% pentru produsele americane.

Deși inițial s-a anunțat că smartphone-urile — inclusiv iPhone-urile — vor fi exceptate de la noile tarife, Casa Albă a transmis că măsura este temporară și că se pregătesc taxe separate pentru semiconductori. Potrivit Bloomberg, autoritățile chineze nu vor relua negocierile fără „semne de respect” din partea Washingtonului și solicită numirea unui reprezentant special american pentru viitoare discuții.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a atins 582 miliarde de dolari, din care 438,9 miliarde reprezintă importuri americane de produse chinezești. Deficitul comercial al SUA față de China a urcat la 295,4 miliarde de dolari, în creștere cu 5,8% față de anul precedent.

Publicații precum The Wall Street Journal și Bloomberg relatează că tensiunile au dus deja la scăderi de comenzi din partea marilor companii americane, iar unele fabrici din China au trimis angajații în concedii forțate. Amazon ar fi suspendat achiziții pentru o gamă largă de produse — de la șezlonguri și scutere, până la aparate de aer condiționat — imediat după anunțul tarifelor făcute de Trump.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.