Comerțul SUA–China, în comă! OMC prevede prăbușirea cu peste 80% fără excepții tehnologice

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a emis un avertisment sever privind colapsul schimburilor comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii — Statele Unite și China — în urma războiului tarifar relansat de fostul președinte american Donald Trump. Potrivit estimărilor prezentate de directoarea generală a OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, volumul comerțului bilateral ar putea scădea cu până la 81–91% dacă nu vor fi aplicate excepții pentru produse tehnologice esențiale, precum smartphone-urile.

„Aceasta este o separare economică de facto între cele două economii și va avea consecințe profunde asupra ordinii comerciale globale”, a declarat șefa OMC, exprimându-și îngrijorarea față de intensificarea confruntării dintre Washington și Beijing.

Potrivit raportului publicat, comerțul mondial va înregistra în 2025 o scădere de 0,2%, contrar previziunilor anterioare de creștere de 2,7%. Estimarea de creștere a PIB-ului global pentru 2025 a fost și ea revizuită negativ, de la 2,8% la 2,2%.

Pe 2 aprilie, Donald Trump a impus un tarif general de 10% pentru importuri din toate țările, majorând simultan taxele vamale pentru circa 60 de state. Deși ulterior a anunțat o amânare de 90 de zile pentru noile tarife, tensiunile cu China au continuat să escaladeze. În prezent, produsele chineze sunt vizate de taxe de până la 145%, cu promisiunea lui Trump de a le majora la 245%, în timp ce Beijingul a răspuns cu tarife de până la 125% pentru produsele americane.

Deși inițial s-a anunțat că smartphone-urile — inclusiv iPhone-urile — vor fi exceptate de la noile tarife, Casa Albă a transmis că măsura este temporară și că se pregătesc taxe separate pentru semiconductori. Potrivit Bloomberg, autoritățile chineze nu vor relua negocierile fără „semne de respect” din partea Washingtonului și solicită numirea unui reprezentant special american pentru viitoare discuții.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a atins 582 miliarde de dolari, din care 438,9 miliarde reprezintă importuri americane de produse chinezești. Deficitul comercial al SUA față de China a urcat la 295,4 miliarde de dolari, în creștere cu 5,8% față de anul precedent.

Publicații precum The Wall Street Journal și Bloomberg relatează că tensiunile au dus deja la scăderi de comenzi din partea marilor companii americane, iar unele fabrici din China au trimis angajații în concedii forțate. Amazon ar fi suspendat achiziții pentru o gamă largă de produse — de la șezlonguri și scutere, până la aparate de aer condiționat — imediat după anunțul tarifelor făcute de Trump.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.