Comerțul SUA–China, în comă! OMC prevede prăbușirea cu peste 80% fără excepții tehnologice

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a emis un avertisment sever privind colapsul schimburilor comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii — Statele Unite și China — în urma războiului tarifar relansat de fostul președinte american Donald Trump. Potrivit estimărilor prezentate de directoarea generală a OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, volumul comerțului bilateral ar putea scădea cu până la 81–91% dacă nu vor fi aplicate excepții pentru produse tehnologice esențiale, precum smartphone-urile.

„Aceasta este o separare economică de facto între cele două economii și va avea consecințe profunde asupra ordinii comerciale globale”, a declarat șefa OMC, exprimându-și îngrijorarea față de intensificarea confruntării dintre Washington și Beijing.

Potrivit raportului publicat, comerțul mondial va înregistra în 2025 o scădere de 0,2%, contrar previziunilor anterioare de creștere de 2,7%. Estimarea de creștere a PIB-ului global pentru 2025 a fost și ea revizuită negativ, de la 2,8% la 2,2%.

Pe 2 aprilie, Donald Trump a impus un tarif general de 10% pentru importuri din toate țările, majorând simultan taxele vamale pentru circa 60 de state. Deși ulterior a anunțat o amânare de 90 de zile pentru noile tarife, tensiunile cu China au continuat să escaladeze. În prezent, produsele chineze sunt vizate de taxe de până la 145%, cu promisiunea lui Trump de a le majora la 245%, în timp ce Beijingul a răspuns cu tarife de până la 125% pentru produsele americane.

Deși inițial s-a anunțat că smartphone-urile — inclusiv iPhone-urile — vor fi exceptate de la noile tarife, Casa Albă a transmis că măsura este temporară și că se pregătesc taxe separate pentru semiconductori. Potrivit Bloomberg, autoritățile chineze nu vor relua negocierile fără „semne de respect” din partea Washingtonului și solicită numirea unui reprezentant special american pentru viitoare discuții.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a atins 582 miliarde de dolari, din care 438,9 miliarde reprezintă importuri americane de produse chinezești. Deficitul comercial al SUA față de China a urcat la 295,4 miliarde de dolari, în creștere cu 5,8% față de anul precedent.

Publicații precum The Wall Street Journal și Bloomberg relatează că tensiunile au dus deja la scăderi de comenzi din partea marilor companii americane, iar unele fabrici din China au trimis angajații în concedii forțate. Amazon ar fi suspendat achiziții pentru o gamă largă de produse — de la șezlonguri și scutere, până la aparate de aer condiționat — imediat după anunțul tarifelor făcute de Trump.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrar prognozelor anterioare privind o tranziție rapidă către energie curată, Agenția Internațională a Energiei (IEA) estimează acum că cererea globală de petrol și gaze naturale ar putea crește până în 2050, potrivit noului raport „World Energy Outlook” publicat miercuri, scrie REUTERS.

Potrivit IEA, cererea globală de petrol ar urma să atingă 113 milioane de barili pe zi până la jumătatea secolului, în creștere cu aproximativ 13% față de nivelurile din 2024. În același timp, cererea totală de energie ar putea urca cu 15% până în 2035, adică un plus de 90 exajouli, în contextul unei economii globale tot mai digitalizate și dependente de centrele de date și inteligența artificială.

Raportul IEA reprezintă o schimbare de perspectivă față de anii administrației Biden, când instituția prognoza atingerea vârfului cererii de petrol înainte de 2030 și recomanda oprirea investițiilor în proiecte noi de petrol, gaze și cărbune pentru a atinge neutralitatea climatică până la mijlocul secolului. Presiunea politică a venit în special din partea Statelor Unite, unde administrația Donald Trump a cerut o orientare mai clară către securitatea energetică și extinderea producției de hidrocarburi.

„Am revenit la scenariul politicilor actuale pentru a reflecta realitatea diferită a deciziilor guvernelor privind energia”, a declarat Fatih Birol, directorul IEA, subliniind că scenariul se bazează pe politicile existente, nu pe angajamentele climatice viitoare.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a salutat această reevaluare, afirmând că „epoca iluziei numite ‘vârful cererii de petrol’ pare să fi trecut”.

În același timp, raportul notează o explozie a investițiilor în gaze naturale lichefiate (LNG), cu proiecte noi care vor adăuga până în 2030 o capacitate suplimentară de 300 miliarde metri cubi anual, adică o creștere de 50% a ofertei globale. Astfel, piața mondială a LNG ar urma să crească de la 560 bcm în 2024 la 880 bcm în 2035 și peste 1.000 bcm în 2050.

Investițiile în centre de date sunt, de asemenea, în plină expansiune: în 2025 acestea ar putea atinge 580 miliarde de dolari, depășind pentru prima dată cheltuielile anuale pentru aprovizionarea globală cu petrol, estimate la 540 miliarde de dolari.

Totuși, în pofida scenariilor analizate, raportul confirmă că lumea nu va reuși să limiteze încălzirea globală la +1,5°C față de perioada preindustrială – obiectiv stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. „Guvernele trebuie să acționeze urgent la COP30 și să convină asupra unui plan global care să reducă decalajul față de ținta de 1,5°C”, a avertizat Kaisa Kosonen, consilier principal la Greenpeace Nordic.