Comisia Europeană salută fortificarea stabilității sectorului financiar și politicile macroeconomice solide din Moldova

În opinia sa cu privire la cererea de aderare a Republicii Moldova la UE, Comisia Europeană a remarcat progresele Republicii Moldova în mai multe domenii, între care fortificarea semnificativă a stabilității sectorului financiar și consolidarea politicilor macroeconomice. Astfel, a fost creată o bază solidă pentru continuarea alinierii la acquis-ul UE. Avizul a fost emis pe 17 iunie 2022 și recomandă Consiliului European să acorde Republicii Moldova perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene.

În documentul Comisiei Europene se arată că, înainte de manifestarea presiunilor inflaționiste globale alimentate de războiul din Ucraina, Banca Națională a Moldovei a reușit cu succes, în general, să mențină inflația în intervalul de țintă stabilit și a susținut o monedă națională stabilă. Totodată, pe fondul creșterii pronunțate a prețurilor la energie și produsele alimentare inflația rămâne una dintre provocările majore pentru stabilitatea macroeconomică a Moldovei în viitor.

În prezent, grație reformelor din ultimii ani, sectorul bancar pare bine capitalizat – toate băncile îndeplinesc rata de adecvare a capitalului, fiind remarcată o scădere substanțială a ponderii creditelor neperformante, se mai spune în avizul comisiei. Documentul precizează că datorită reformelor de succes din sectorul bancar, s-a îmbunătățit și accesul la finanțare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Totodată, aceste concluzii sunt însoțite de o serie de recomandări pentru ca Republicii Moldova să i se acorde statutul de candidat la aderare la UE. Între acestea se numără și implementarea unui cadru cuprinzător în prevenirea spălării banilor, în conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară – Financial Action Task Force (FATF).

Cererile de aderare la UE ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei, în contextul avizelor Comisiei, vor fi discutate pe 23 și 24 iunie la Consiliul European.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#macroeconomie #politici #Comisia Europeană #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.