Comisia Europeană salută fortificarea stabilității sectorului financiar și politicile macroeconomice solide din Moldova

În opinia sa cu privire la cererea de aderare a Republicii Moldova la UE, Comisia Europeană a remarcat progresele Republicii Moldova în mai multe domenii, între care fortificarea semnificativă a stabilității sectorului financiar și consolidarea politicilor macroeconomice. Astfel, a fost creată o bază solidă pentru continuarea alinierii la acquis-ul UE. Avizul a fost emis pe 17 iunie 2022 și recomandă Consiliului European să acorde Republicii Moldova perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene.

În documentul Comisiei Europene se arată că, înainte de manifestarea presiunilor inflaționiste globale alimentate de războiul din Ucraina, Banca Națională a Moldovei a reușit cu succes, în general, să mențină inflația în intervalul de țintă stabilit și a susținut o monedă națională stabilă. Totodată, pe fondul creșterii pronunțate a prețurilor la energie și produsele alimentare inflația rămâne una dintre provocările majore pentru stabilitatea macroeconomică a Moldovei în viitor.

În prezent, grație reformelor din ultimii ani, sectorul bancar pare bine capitalizat – toate băncile îndeplinesc rata de adecvare a capitalului, fiind remarcată o scădere substanțială a ponderii creditelor neperformante, se mai spune în avizul comisiei. Documentul precizează că datorită reformelor de succes din sectorul bancar, s-a îmbunătățit și accesul la finanțare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Totodată, aceste concluzii sunt însoțite de o serie de recomandări pentru ca Republicii Moldova să i se acorde statutul de candidat la aderare la UE. Între acestea se numără și implementarea unui cadru cuprinzător în prevenirea spălării banilor, în conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară – Financial Action Task Force (FATF).

Cererile de aderare la UE ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei, în contextul avizelor Comisiei, vor fi discutate pe 23 și 24 iunie la Consiliul European.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#macroeconomie #politici #Comisia Europeană #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.