Comisia Europeană salută fortificarea stabilității sectorului financiar și politicile macroeconomice solide din Moldova

În opinia sa cu privire la cererea de aderare a Republicii Moldova la UE, Comisia Europeană a remarcat progresele Republicii Moldova în mai multe domenii, între care fortificarea semnificativă a stabilității sectorului financiar și consolidarea politicilor macroeconomice. Astfel, a fost creată o bază solidă pentru continuarea alinierii la acquis-ul UE. Avizul a fost emis pe 17 iunie 2022 și recomandă Consiliului European să acorde Republicii Moldova perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene.

În documentul Comisiei Europene se arată că, înainte de manifestarea presiunilor inflaționiste globale alimentate de războiul din Ucraina, Banca Națională a Moldovei a reușit cu succes, în general, să mențină inflația în intervalul de țintă stabilit și a susținut o monedă națională stabilă. Totodată, pe fondul creșterii pronunțate a prețurilor la energie și produsele alimentare inflația rămâne una dintre provocările majore pentru stabilitatea macroeconomică a Moldovei în viitor.

În prezent, grație reformelor din ultimii ani, sectorul bancar pare bine capitalizat – toate băncile îndeplinesc rata de adecvare a capitalului, fiind remarcată o scădere substanțială a ponderii creditelor neperformante, se mai spune în avizul comisiei. Documentul precizează că datorită reformelor de succes din sectorul bancar, s-a îmbunătățit și accesul la finanțare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Totodată, aceste concluzii sunt însoțite de o serie de recomandări pentru ca Republicii Moldova să i se acorde statutul de candidat la aderare la UE. Între acestea se numără și implementarea unui cadru cuprinzător în prevenirea spălării banilor, în conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară – Financial Action Task Force (FATF).

Cererile de aderare la UE ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei, în contextul avizelor Comisiei, vor fi discutate pe 23 și 24 iunie la Consiliul European.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#macroeconomie #politici #Comisia Europeană #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții