Comisia Europeană se pregăteşte pentru posibile întreruperi ale electricităţii în state UE

Comisia Europeană se pregăteşte pentru potenţiale cazuri de întrerupere a alimentării cu electricitate în state din cadrul Uniunii Europene în cursul iernii, în contextul crizei cu Rusia, afirmă Janez Lenarcic, comisarul UE pentru Gestionarea Crizelor, scrie ZF.

„Este foarte posibil să fie necesare acţiuni de asistenţă pentru catastrofe, inclusiv în interiorul Uniunii Europene. În cazul în care un număr mic de state membre ar fi afectate de un incident precum oprirea alimentării cu electricitate, alte state UE ar putea furniza generatoare de electricitate, aşa cum se întâmplă în situaţiile dezastrelor naturale”, a declarat Janez Lenarcic, comisarul european pentru Gestionarea Crizelor, într-un interviu acordat postului Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND), conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

În cazul în care se vor înregistra probleme privind alimentarea cu electricitate în numeroase state UE, Comisia Europeană va trebui să activeze mecanismul de accesare a produselor din rezervele strategice, a explicat Janez Lenarcic.

„Încă înaintea războiului din Ucraina, ne-am pregătit pentru incidente chimice, biologice, radiologice şi nucleare”, a subliniat Janez Lenarcic, explicând că, după acelaşi model, Comisia Europeană se pregăteşte pentru crize energetice, prin achiziţii de combustibili şi generatoare de electricitate.

Uniunea Europeană se confruntă cu „riscuri fără precedent”privind aprovizionarea cu gaz în această iarnă, în contextul în care Rusia a oprit în mare parte livrările, iar gazul lichefiat transportat pe mare devine mai scump, a avertizat luni Agenţia Internaţională a Energiei (AIE).

#electricitate #întreruperi #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.