Comoara de 3.000 de miliarde de dolari. Motivul pentru care China s-ar alia cu talibanii

17 Aug. 2021, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Aug. 2021, 14:21 // Actual //  MD Bani

Afganistanul deține metale rare cu o valoare totală estimată de până la 3.000 de miliarde de dolari, ceea ce ar putea atrage mai multe ţări ale lumii – precum China – într-o cursă pentru a profita de aceste bogăţii, transmite CNBC. Printre bogățiile naturale ale țării se numără elemente rare precum lantan, ceriu, neodim, dar şi aluminiu, aur, argint, zinc, mercur şi litiu.

Shamaila Khan, analist şi director pentru pieţele emergente în cadrul AllianceBernstein, a declarat că talibanii care au preluat controlul ţării au pus mâna pe o serie de resurse importante.

Afganistanul a picat pe mâna talibanilor, din nou, întrucât aceştia au reuşit în doar zece zile să captureze capitala Kabul, precum şi Palatul Prezidenţial. După decizia preşedintelui Joe Biden din luna aprilie de a retrage trupele americane din Afganistan, talibanii au reuşit rapid să preia conducerea ţării şi să şteargă cu buretele decenii de progrese sociale.

Comunitatea internaţională ar trebui să pună presiune pe China dacă Beijingul va face paşi concreţi pentru a se alia cu talibanii, a adăugat Shamaila Khan.

Metalele rare din Afganistan au o valoare totală estimată între 1.000 şi 3.000 de miliarde de dolari în 2020, conform datelor publicate de revista The Diplomat – care îl citează pe Ahmad Shah Katawazai, un fost diplomat angajat la Ambasada Afganistanului din Washington.

Totodată, organizaţia media The Hill estimează valoarea acestor metale rare la aproximativ 3.000 de miliarde de dolari.

„Ar trebui să existe o iniţiativă internaţională care să se asigure că orice ţară care va exploata mineralele din Afganistan o va face doar sub condiţii umanitare stricte, impunând condiţii de respectare a drepturilor omului şi în special a drepturilor femeilor” a declarat Khan pentru CNBC.

Modul extrem în care talibanii interpretează legea islamică însemnă că drepturile femeilor au fost practic non-existente până în 2001, iar una dintre principalele temeri la nivel internaţional ţine de faptul că în doar două zile talibanii au şters două decenii de progres social.

Afganistanul are elemente rare precum lantan, ceriu, neodim, dar şi aluminiu, aur, argint, zinc, mercur şi litiu, conform lui Katawazai.

Aceste metale sunt utilizate în aproape orice de la electronice la vehicule electrice, sateliţi şi aeronave.

„Deci ar trebui să existe presiuni asupra Chinei dacă vor încerca să facă o alianţă cu talibanii pentru a genera ajutor economic în favoarea acestor – ar trebui să fie obligaţi să o facă în termeni internaţionali”, a adăugat Khan.

Contextul pentru această discuţie vine din faptul că la doar câteva ore după ce talibanii au preluat conducerea ţării, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din China a anunţat că Beijingul este pregătit pentru „o bună cooperare cu Afganistanul”.

Potrivit purtătorului de cuvânt, talibanii au spus de mai multe ori că aşteaptă ajutorul Chinei pentru reconstrucţie şi dezvoltare.

„Suntem pregătiţi să continuăm să dezvoltăm o relaţie bună şi o cooperare prietenoasă cu Afganistanul pentru a juca un rol constructiv în pacea din Afganistan şi în reconstrucţia ţării”, a transmis Ministerul de Externe.

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2026, 11:05 // Actual //  Ursu Victor

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.