Compensații la căldură! Persoanelor care plătesc pensie alimentară le va fi revizuită vulnerabilitatea energetică

Persoanele care achită pensie alimentară nu vor beneficia de un grad de vulnerabilitate energetică mai ridicat, ba dimpotrivă le va fi redus în cazul în care se va depista ca au venituri mai, potrivit declarației ministrului Muncii Alexei Buzu.

„Prin derogare, din veniturile declarate pensia de întreținere plătita nu va fi exclusă. Toate gradele de vulnerabilitate energetică stabilite pentru perioada noiembrie 2022 — martie 2023 vor fi recalculate în funcție de această norma pană la data de 30 aprilie 2023”, se arată în decizia Comisiei situații excepționale.

Ministrul Buzu a spus că persoanelor care achită pensie alimentară li se va calcula venitul integral cu tot cu pensia achitată, în timp ce pentru persoanele întreținute situația rămâne neschimbată.

Autoritățile spun că urmează să identifice toate persoanele care achită pensii de întreține și spun că urmează să elaboreze un mecanism până la începutul sezonului viitor de încălzire.

Deocamdată, în prezent nu se cunoaște numărul exact al persoanelor care achită pensii de întreținere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #căldură #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.