Compensații la căldură! Persoanelor care plătesc pensie alimentară le va fi revizuită vulnerabilitatea energetică

Persoanele care achită pensie alimentară nu vor beneficia de un grad de vulnerabilitate energetică mai ridicat, ba dimpotrivă le va fi redus în cazul în care se va depista ca au venituri mai, potrivit declarației ministrului Muncii Alexei Buzu.

„Prin derogare, din veniturile declarate pensia de întreținere plătita nu va fi exclusă. Toate gradele de vulnerabilitate energetică stabilite pentru perioada noiembrie 2022 — martie 2023 vor fi recalculate în funcție de această norma pană la data de 30 aprilie 2023”, se arată în decizia Comisiei situații excepționale.

Ministrul Buzu a spus că persoanelor care achită pensie alimentară li se va calcula venitul integral cu tot cu pensia achitată, în timp ce pentru persoanele întreținute situația rămâne neschimbată.

Autoritățile spun că urmează să identifice toate persoanele care achită pensii de întreține și spun că urmează să elaboreze un mecanism până la începutul sezonului viitor de încălzire.

Deocamdată, în prezent nu se cunoaște numărul exact al persoanelor care achită pensii de întreținere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #căldură #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional atrage atenția asupra ineficienței cheltuirii banilor publici în Republica Moldova și a problemelor cronice de planificare bugetară. Declarațiile au fost făcute de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, care a răspuns la întrebarea privind modul în care autoritățile gestionează fondurile publice.

Potrivit reprezentantei FMI, prioritizarea investițiilor trebuie realizată cu maximă atenție, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar resursele disponibile sunt limitate. „Necesitățile sunt multe, dar există o lacună evidentă între ambiții și capacități. Planul de creștere al UE este o oportunitate importantă, însă aceasta trebuie valorificată corect”, a subliniat Alina Iancu.

FMI constată însă probleme sistemice în utilizarea fondurilor publice. Un semnal de alarmă major vizează practica repetată a bugetelor suplimentare, care, potrivit FMI, apare aproape în fiecare an. Acestea sunt generate, în mare parte, de realocarea banilor din bugete neexecutate către cheltuieli curente, în detrimentul investițiilor.

„Aceasta este o problemă care se repetă anual. Vorbim despre deficiențe de planificare bugetară și de control al executării bugetului”, a declarat șefa misiunii FMI.

În opinia experților Fondului, bugetele ar trebui planificate mai riguros, iar executarea lor să fie realizată eficient și cu respectarea strictă a normelor juridice în vigoare. FMI nu exclude că, pe termen mediu, ar putea fi necesară și o revizuire a cadrului legal, astfel încât acesta să fie adaptat realităților economice, însă subliniază că, în prezent, prioritatea este respectarea regulilor existente.

Totodată, FMI avertizează că autoritățile trebuie să-și concentreze eforturile pe un număr limitat de reforme și investiții prioritare, întrucât capacitățile administrative și timpul sunt limitate. Fără o disciplină bugetară mai strictă și o utilizare eficientă a fondurilor publice, oportunitățile oferite de sprijinul extern și de procesul de integrare europeană riscă să fie irosite.

„Prioritizarea investițiilor trebuie să fie făcută atent, pentru că necesități sunt multe, dar Moldova rămâne o țară săracă, cea mai săracă țară în proces de aderare la UE. Respectiv, există o lacună. Și planul de creștere UIE reprezintă oportunitate care trebuie să fie valorificată corespunzător”.