Compensații la căldură! Persoanelor care plătesc pensie alimentară le va fi revizuită vulnerabilitatea energetică

Persoanele care achită pensie alimentară nu vor beneficia de un grad de vulnerabilitate energetică mai ridicat, ba dimpotrivă le va fi redus în cazul în care se va depista ca au venituri mai, potrivit declarației ministrului Muncii Alexei Buzu.

„Prin derogare, din veniturile declarate pensia de întreținere plătita nu va fi exclusă. Toate gradele de vulnerabilitate energetică stabilite pentru perioada noiembrie 2022 — martie 2023 vor fi recalculate în funcție de această norma pană la data de 30 aprilie 2023”, se arată în decizia Comisiei situații excepționale.

Ministrul Buzu a spus că persoanelor care achită pensie alimentară li se va calcula venitul integral cu tot cu pensia achitată, în timp ce pentru persoanele întreținute situația rămâne neschimbată.

Autoritățile spun că urmează să identifice toate persoanele care achită pensii de întreține și spun că urmează să elaboreze un mecanism până la începutul sezonului viitor de încălzire.

Deocamdată, în prezent nu se cunoaște numărul exact al persoanelor care achită pensii de întreținere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #căldură #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Republica Moldova discută mai multe opțiuni de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv un acord care nu presupune alocări financiare, ci validarea reformelor asumate de Guvern.

Potrivit ministrului, există trei tipuri de acorduri posibile: unul cu finanțare directă, unul care asigură accesul la finanțare în caz de necesitate și un al treilea – fără finanțare – care vizează exclusiv angajamentele de reformă.

„Sursele de finanțare pentru investiții sunt, în mare parte, asigurate, în special prin Planul de creștere cu Uniunea Europeană. Acolo unde avem nevoie de împrumuturi pentru investiții, resursele sunt disponibile”, a spus Gavriliță.

Ministrul a explicat că discuțiile actuale țin mai degrabă de optimizarea finanțării interne și de reducerea costurilor acesteia, în timp ce tema reducerii deficitului bugetar rămâne un subiect separat. „Pentru investiții, sursele sunt clare. Provocarea este finanțarea internă și costul ei”, a subliniat el.

În acest context, Gavriliță a precizat că un acord cu FMI este necesar „cel puțin în cea mai simplă formă”, pentru a confirma responsabilitatea Guvernului față de agenda de reforme. „Un astfel de acord ar elimina orice dubii din partea partenerilor și ar consolida încrederea în angajamentele noastre”, a menționat ministrul.

Întrebat ce tip de acord ar putea fi semnat în 2026 și dacă un acord fără finanțare ar implica condiționalități mai dure, Gavriliță a spus că esența nu este nivelul condițiilor, ci reformele care trebuie realizate. „Important este să avem reforme pe care oricum trebuie să le facem”, a concluzionat ministrul Finanțelor.