Concurență pentru aeroportul Chișinău! Noul terminal de la Iași va fi inaugurat vinerea viitoare

Noul terminal al Aeroportului Iaşi, investiţie care se apropie de 100 milioane de euro, va fi inaugurat vinerea viitoare, urmând ca pasagerii cursei Tarom Iaşi-Bucureşti să facă formalităţile de îmbarcare în noua clădire, transmite Agerpres.

Directorul Aeroportului Iaşi, Romeo Vatră, a declarat că intrarea României în Schengen a grăbit deschiderea T4, el precizând că primul zbor din noul terminal va fi Iaşi-Otopeni, programat vineri la prânz.

Începând de duminică, 31 martie, toate zborurile Schengen vor fi operate din noul terminal, în timp ce cursele în ţările non-Schengen vor rămâne în T3.

”Intrarea în Schengen, stabilită la început de an, ne-a devansat calendarul operaţionalizării T4, drept urmare, am apăsat pedala de acceleraţie să putem opera zboruri Schengen şi non Schengen în ultima zi de martie”, a declarat Romeo Vatră.

Noul terminal al Aeroportului Iaşi este de peste zece ori mai mare decât cel vechi, având o suprafaţă de peste 31 de mii metri pătraţi, trei niveluri (subsol, parter, etaj) şi o capacitate minimă de procesare de 3,5 milioane de pasageri anual.

Terminalul T4 are 20 de birouri check-in, 12 sisteme self check-in, 14 porţi de îmbarcare, şase filtre de securitare, trei aviobridge-uri, un salon VIP şi unul de business, spaţii pentru activităţi comerciale, spaţii de relaxare, loc de joacă.

Aeroportul Iaşi şi-a mărit parcarea la 600 de locuri.

Valoarea totală a proiectului de dezvoltare şi modernizare a Aeroportului Iaşi este de aproximativ 100 de milioane de euro, 85 la sută reprezentând fonduri europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concurenta #iasi #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.