Concurență pentru aeroportul Chișinău! Noul terminal de la Iași va fi inaugurat vinerea viitoare

Noul terminal al Aeroportului Iaşi, investiţie care se apropie de 100 milioane de euro, va fi inaugurat vinerea viitoare, urmând ca pasagerii cursei Tarom Iaşi-Bucureşti să facă formalităţile de îmbarcare în noua clădire, transmite Agerpres.

Directorul Aeroportului Iaşi, Romeo Vatră, a declarat că intrarea României în Schengen a grăbit deschiderea T4, el precizând că primul zbor din noul terminal va fi Iaşi-Otopeni, programat vineri la prânz.

Începând de duminică, 31 martie, toate zborurile Schengen vor fi operate din noul terminal, în timp ce cursele în ţările non-Schengen vor rămâne în T3.

”Intrarea în Schengen, stabilită la început de an, ne-a devansat calendarul operaţionalizării T4, drept urmare, am apăsat pedala de acceleraţie să putem opera zboruri Schengen şi non Schengen în ultima zi de martie”, a declarat Romeo Vatră.

Noul terminal al Aeroportului Iaşi este de peste zece ori mai mare decât cel vechi, având o suprafaţă de peste 31 de mii metri pătraţi, trei niveluri (subsol, parter, etaj) şi o capacitate minimă de procesare de 3,5 milioane de pasageri anual.

Terminalul T4 are 20 de birouri check-in, 12 sisteme self check-in, 14 porţi de îmbarcare, şase filtre de securitare, trei aviobridge-uri, un salon VIP şi unul de business, spaţii pentru activităţi comerciale, spaţii de relaxare, loc de joacă.

Aeroportul Iaşi şi-a mărit parcarea la 600 de locuri.

Valoarea totală a proiectului de dezvoltare şi modernizare a Aeroportului Iaşi este de aproximativ 100 de milioane de euro, 85 la sută reprezentând fonduri europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concurenta #iasi #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia a redus agresiv prețul petrolului livrat către India, până la 22–25 de dolari pe baril, în încercarea de a vinde volume respinse de rafinăriile indiene din cauza sancțiunilor impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump, relatează Financial Times, citând un fost top-manager din sectorul energetic rus.

Potrivit Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei, prețul mediu de export al sortimentului Urals a coborât în decembrie la 39 $/baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie. În ianuarie, cotațiile au scăzut și mai mult — la 34–36 $ la mijlocul lunii și 36–38 $ spre final. Reducerile aplicate petrolului rusesc au depășit 25 $/baril, iar pentru unele loturi au ajuns aproape de 40 $, indică datele FT.

„Dacă SUA vor înăspri și mai mult sancțiunile, singura cale prin care vom putea vinde petrol va fi prin conducte”, a declarat sursa citată. În afara perioadei pandemiei din 2020, Rusia a mai vândut petrol la 22–25 $/baril doar în 2003.

India își reduce treptat importurile din Rusia, accelerând diversificarea surselor. Conform Bloomberg, livrările medii zilnice către porturile indiene au scăzut în decembrie la aproximativ 1,2 milioane barili/zi — minimul ultimilor peste trei ani — iar în primele 25 de zile din ianuarie la 1,12 milioane barili/zi. În 2025, media zilnică a importurilor a fost de 1,8 milioane barili, a declarat ministrul indian al petrolului, Hardeep Puri.

De la 21 ianuarie, a intrat în vigoare și interdicția UE privind importul de produse petroliere obținute din petrol rusesc. Uniunea Europeană era anterior un destinatar important al carburanților rafinați în India, iar autoritățile de la New Delhi anticipează noi reduceri ale achizițiilor din Rusia.

Între timp, în largul Indiei s-au adunat numeroase petroliere cu țiței rusesc care nu își pot vinde încărcăturile, deoarece porturile locale refuză recepția. Din august, după ce SUA au dublat la 50% tarifele aplicate Indiei pentru a descuraja importurile de petrol rusesc, volumele stocate pe nave au crescut cu circa 60 de milioane de barili, potrivit Bloomberg.

Sancțiunile erodează treptat veniturile bugetare ale Rusiei, avertizează Vakhtang Partswania: diminuarea „rentei petroliere” face ca fiecare rublă suplimentară de venit să coste mai mult economiei, prin profitabilitate mai scăzută, investiții reduse și presiune crescută asupra sectorului energetic, amplificând riscurile macroeconomice pe termen lung.