Concurență pentru aeroportul Chișinău! Noul terminal de la Iași va fi inaugurat vinerea viitoare

Noul terminal al Aeroportului Iaşi, investiţie care se apropie de 100 milioane de euro, va fi inaugurat vinerea viitoare, urmând ca pasagerii cursei Tarom Iaşi-Bucureşti să facă formalităţile de îmbarcare în noua clădire, transmite Agerpres.

Directorul Aeroportului Iaşi, Romeo Vatră, a declarat că intrarea României în Schengen a grăbit deschiderea T4, el precizând că primul zbor din noul terminal va fi Iaşi-Otopeni, programat vineri la prânz.

Începând de duminică, 31 martie, toate zborurile Schengen vor fi operate din noul terminal, în timp ce cursele în ţările non-Schengen vor rămâne în T3.

”Intrarea în Schengen, stabilită la început de an, ne-a devansat calendarul operaţionalizării T4, drept urmare, am apăsat pedala de acceleraţie să putem opera zboruri Schengen şi non Schengen în ultima zi de martie”, a declarat Romeo Vatră.

Noul terminal al Aeroportului Iaşi este de peste zece ori mai mare decât cel vechi, având o suprafaţă de peste 31 de mii metri pătraţi, trei niveluri (subsol, parter, etaj) şi o capacitate minimă de procesare de 3,5 milioane de pasageri anual.

Terminalul T4 are 20 de birouri check-in, 12 sisteme self check-in, 14 porţi de îmbarcare, şase filtre de securitare, trei aviobridge-uri, un salon VIP şi unul de business, spaţii pentru activităţi comerciale, spaţii de relaxare, loc de joacă.

Aeroportul Iaşi şi-a mărit parcarea la 600 de locuri.

Valoarea totală a proiectului de dezvoltare şi modernizare a Aeroportului Iaşi este de aproximativ 100 de milioane de euro, 85 la sută reprezentând fonduri europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concurenta #iasi #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei de soia ale Republicii Moldova înregistrează unul dintre cele mai mare declin din ultimii ani, după o perioadă de expansiune continuă. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în primele zece luni ale anului 2025 volumul exportat a scăzut cu 38,3%, ajungând la 4 815 tone, față de 7 805 tone în perioada similară din 2024.

Tendința reprezintă o schimbare radicală după un ciclu de creștere susținută în perioada 2021–2024, când exporturile au urcat de la 1 139 tone la un record de 9 028 tone. Extinderea procesării interne și accesul la materie primă ucraineană au făcut posibil acest avans. Totuși, scăderea abruptă din 2025 arată o criză de aprovizionare care lovește direct capacitățile de procesare.

Economistul explică faptul că declinul este determinat în principal de introducerea de către Ucraina, începând cu septembrie 2025, a unei taxe de 10% la exportul de boabe de soia. Această măsură a făcut importurile de materie primă mult mai costisitoare și, în multe cazuri, complet necompetitive pentru procesatorii moldoveni, care depindeau într-o proporție semnificativă de soia ucraineană. În consecință, fabricile din Republica Moldova lucrează în prezent exclusiv cu soia autohtonă, însă volumul este limitat – cultura este concentrată doar în nord, iar suprafețele însămânțate sunt în scădere.

Impactul se vede și în evoluția prețurilor. Media prețurilor la export a coborât de la 26,7 lei/kg în 2022 la 12,9 lei/kg în 2024, pe fondul volatilității piețelor internaționale ale uleiurilor vegetale. În 2025, diminuarea volumelor procesate accentuează presiunile financiare asupra industriei.

Liderul pieței, OLSEG-VT, rămâne principalul exportator, cu 4 319 tone exportate în perioada ianuarie–octombrie 2025, însă activitatea companiei este în scădere cu 31% față de cele 6 254 tone din intervalul similar al anului precedent. Coborârea este direct legată de reducerea disponibilității de boabe pentru procesare după aplicarea taxei de export din Ucraina.

Pe poziția a doua se află ROM-CRIS SRL, cu 274 tone, un volum relativ stabil comparativ cu anii precedenți.

Pe locul trei este VI OIL AGRO, companie care traversează cea mai drastică ajustare de pe piață: doar 172 tone exportate în 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 82% față de cele 936 tone din 2024.

În ultimii doi ani, peste 90% din uleiul de soia moldovenesc a fost exportat în România, ceea ce reflectă orientarea exclusiv externă a sectorului. În acest context, scăderea de aproape 40% din 2025 devine un barometru esențial al stării industriei de procesare a oleaginoaselor. Pentru un produs destinat integral exportului, orice reducere a volumelor scoate în evidență blocajele din lanțul de aprovizionare și vulnerabilitățile tehnologice.

Concluziile economiste ale lui Iurie Rija sunt ferme: activitatea de procesare a soiei în Republica Moldova se diminuează vizibil, iar sectorul intră într-o zonă de risc sistemic. Fără soluții rapide pentru asigurarea accesului la materie primă și pentru menținerea competitivității procesatorilor, există riscul subutilizării capacităților industriale, al pierderii clienților externi și al deteriorării poziției țării pe piața regională a uleiurilor vegetale.