Constructorii strâng din dinți! Piața lucrărilor s-a dus în jos

În perioada ianuarie-septembrie 2023, volumul total al lucrărilor de construcții în Republica Moldova a înregistrat o scădere de 3,7% față de aceeași perioadă a anului 2022, în termeni de prețuri comparabile, arată datele Biroului Național de Statistică.

Această reducere este rezultatul unor scăderi semnificative în volumul lucrărilor de construcții noi (-8,5%) și a lucrărilor de întreținere și reparații curente (-20,5%). În contrast, volumul lucrărilor de reparații capitale a înregistrat o creștere semnificativă de 31,7%, iar volumul altor lucrări de construcții, precum demolări sau amenajarea terenurilor, a crescut cu 17,3% în perioada menționată.

Analizând tipurile specifice de construcții, se remarcă o scădere semnificativă a volumului lucrărilor la clădirile rezidențiale (-18,3%) și construcțiile inginerești (-8,9%) în primele nouă luni ale anului 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, volumul lucrărilor la clădirile nerezidențiale a înregistrat o creștere notabilă de 19,1%.

Aceste cifre reflectă dinamica fluctuantă a sectorului construcțiilor în Republica Moldova și pot influența diverse aspecte ale economiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lucrari #construcții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai multe țări din lume revin la stocarea alimentelor de bază, după decenii în care guvernele au renunțat la rezervele strategice și s-au bazat aproape exclusiv pe comerțul global. O analiză a Financial Times arată că state din Europa până în Asia își reconstruiesc rezervele de urgență de orez, grâu și alte produse esențiale, ca măsură de protecție împotriva instabilității mondiale.

De la Suedia și Norvegia până la India și Indonezia, guvernele au început să își refacă stocurile, temându-se de șocuri geopolitice, blocaje comerciale și crize climatice.

„După sfârșitul Războiului Rece, am fost aproape singurii care au păstrat aceste rezerve… pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla”, a declarat Miika Ilomäki, specialist-șef în pregătirea pentru situații de urgență din cadrul Agenției Naționale de Aprovizionare a Finlandei. Potrivit acestuia, Norvegia și Suedia au început acum să urmeze exemplul Finlandei.

Relansarea politicii de stocare a alimentelor reflectă un cumul de șocuri globale: pandemia, războiul din Ucraina, conflictele recente din Gaza, Venezuela și Iran, dar și instabilitatea climatică și transformarea comerțului internațional într-o armă geopolitică.

Tot mai multe guverne consideră că, în condiții de criză, piețele nu mai pot fi considerate de încredere, iar alimentele trebuie tratate, la fel ca energia, drept active strategice.

În același timp, economiștii și oficialii din domeniul comerțului avertizează că acumularea simultană de rezerve de către mai multe țări poate avea efecte inverse: reducerea ofertei pe piața mondială, creșterea prețurilor și lovirea celor mai săraci importatori de alimente.