Consumul mondial de cărbune va atinge recorduri istorice în acest an

Consumul global de cărbune este posibil să se apropie în acest an de recordul absolut de opt miliarde de tone stabilit în anul 2013, pe măsură ce economiile europene vor căuta să facă economii la gazele naturale, a estimat joi Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), informează Bloomberg.

„În pofida încetinirii economiei mondiale şi a carantinelor din China, creşterea explozivă a preţului gazelor naturale, după invazia rusă din Ucraina, impulsionează utilizarea de cărbune la nivel mondial în acest an”, a apreciat IEA într-un raport publicat joi.

Pe baza tendinţelor economice actuale, consumul mondial de cărbune ar putea creşte cu 0,7%, până la opt miliarde de tone în acest an.

China este responsabilă pentru mai mult de jumătate din cererea globală de cărbune. Deşi cererea de cărbune a Chinei a scăzut cu 3% în prima jumătate a anului, situaţia ar urma să se inverseze în a doua jumătate.

În cazul Uniunii Europene, IEA se aşteaptă la o creştere a consumului de cărbune cu 7% în acest an, având în vedere că statele membre au puţine surse de aprovizionare cu gaze. Agenţia Internaţională a Energiei mizează pe faptul că cererea mare de cărbune va continua şi în a doua jumătate a anului, având în vedere că mai multe state UE au prelungit durata de funcţionare a termocentralelor pe cărbune sau au redeschis unele termocentrale pentru a asigura aprovizionarea cu electricitate.

De altfel, sectorul producţiei de electricitate va fi cel mai mare contributor la creşterea consumului de cărbune al Uniunii Europene în acest an, IEA estimând că cerere de cărbune pentru producţia de electricitate va creşte cu 16% în 2022.

Consumul total de cărbune în Europa a crescut cu 14% anul trecut, în condiţiile în care economiile şi-au revenit din restricţiile introduse în timpul pandemiei, restricţii care au dus la diminuare cererii de electricitate.

Tot acest consum ridicat vine într-un moment în care preţurile la cărbune au atins valori record, iar preconizatul embargou ce ar urma să fie introdus de UE pentru importurile de cărbune din Rusia va pune noi presiuni pe partea de aprovizionare.

Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

#carbune #gaz #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.