Continuă procesul dintre Facebook și Comisia Federală de Comerț din SUA. FTC acuză platforma de monopol asupra pieței

Facebook continuă meciul de șah cu Comisia Federală de Comerț din Statele Unite. Ultima mutare a lui Mark Zuckerberg are un scop clar: distrugerea procesului prin care FTC vrea să despartă Facebook de WhatsApp și Instagram.

Miercuri, avocații rețelei de socializare au făcut o cerere de recuzare a Linei Khan, cea aleasă de Joe Biden ca șef la Comisia Federală de Comerț. Dacă cererea va fi aprobată, Facebook speră ca procesul să fie abandonat: fără Khan, votul din cadrul Comisiei are toate șansele să fie egal, iar procesul să fie abandonat, scrie Aleph News.

„Renunțarea la două dintre cele mai descărcate aplicații la nivel global înseamnă practic ruperea gigantului care este Facebook în prezent. Poate că ar părea extrem, însă este unul dintre puținele cazuri când republicanii și democrații sunt de acord: creația lui Mark Zuckerberg este prea mare. Prea puternic. Însă nu se va întâmpla peste noapte”, a spus Jose Cayasso, youtouber din zona tech.

FTC trebuie să decidă dacă va mai încerca să ducă Facebook în instanță după ce un judecător a respins dosarul în luna iunie. Comisia Federală acuză Facebook de monopol asupra pieței prin cumpărarea WhatsApp și Instagram. În total, cele trei au aproape 6 miliarde de utilizatori.

#proces #Mark zuckerberg #Whatsapp #Instagram #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.