Contractul la gaz. Sturza: Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări mici, sărace și umilită de Rusia

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că Republica Moldova a obținut un preț bun la gaz (n.a 450 USD ) pe fundalul crizei energetice internaționale. „Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări mici, sărace și umilită de Federația Rusă, Gazprom. Și pe fundalul tuturor discuțiilor legate de implicare Rusei în creșterea prețurilor la resursele energetice a reușit să obțină un preț bun la gazele naturale”.

Omul de afaceri susține că autoritățile Republicii Moldova au făcut foarte multă gălăgie pe plan internațional.

Eu eram rezervat față de activitatea externă președintei Maia Sandu. Or, aceste vizite, contacte au jucat un rol important. Au fost contactați începând cu Erdogan (Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei) și Allyev (Ilham Aliyev, președintele Azerbajanului), Casa Albă și Uniunea Europeană, Merkel. Până la urmă relațiile personale la nivel de șefi de stat au contat. După o intervenție a doamnei Merkel și a lui Putin către Miler s-a întâmplat miracolul. (…) Hai arată tinere june ce ai adus aicea, aaa, formula asta, hai că o semnăm”, a explicat Ion Sturza la emisiunea „În Profunzime” de la
ProTV.

În opinia omului de afaceri, după mesajului politic e care l-a primit, conducerea Gazprom a și semnat contractul Moldovagaz,

Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări, mice sărace umilită de Federația Rusă, Gazprom. Și pe fundalul tuturor discuțiilor legate de implicarea Rusiei în creșterea prețurilor la resursele energetice. Să nu uităm că Financial Times, Bloomberg, BBC au dat relatări ample pe seama crizei gazelor din Moldova. Până la urmă cei de la Gazprom au fost foarte fericiți că au primit mesajul politic. Prețul nu se negociază la Gazprom. Da, formula poate fi formulată, dar mesajul nu trebuia să vină nici măcar de la Kozak. Mesajul e venit de la un nivel înalt și s-a întâmplat ce s-a întâmplat”, a menționat Sturza.

În opinia fostului premier, darea în exploatare a conductei Iași-Chișinău a jucat un rol foarte important. „Nu știu cine și-a luat angajamentul de a o umple cu gaz tehnic, dar a fost un pas foarte curajos. Acest lucru a arătat că Republica Moldova nu depinde nici măcar de vechea infrastructură. Din punct de vedere tehnic Republica Moldova, astăzi poate să-și aducă gaz de unde vrea. Or acesta lucru s-a înțeles, s-a conștientizat că cheile de soluționare a conflictului transnistrean nu mai sunt la Tiraspol. Funcționalitatea regimului de la Tiraspol și acestei regiuni separatiste depinde de bunăvoința de la Chișinău – gaz, exporturi, schimbarea trupelor din Transnistria, circulația cetățenilor”, a mai spus Sturza.

#Stuza. preț #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat o nouă programă de creditare pe patru ani pentru Ucraina, în valoare de 8,1 miliarde de dolari, a anunțat premierul ucrainean Iulia Svîrîdenko.

Potrivit acesteia, fondurile vor contribui la acoperirea parțială a deficitului bugetar al statului, estimat la 136,5 miliarde de dolari pentru următorii patru ani. Unul dintre principalele condiții ale finanțării este continuarea reformelor care au asigurat stabilitatea macroeconomică și financiară în anii precedenți.

Svîrîdenko a subliniat că sprijinul FMI este esențial pentru deblocarea altor surse majore de finanțare, inclusiv un credit al Uniunii Europene în valoare de 90 de miliarde de euro, precum și asistență din partea statelor G7 și a altor instituții financiare internaționale.

La rândul său, FMI a confirmat aprobarea programului și a anunțat că va transfera imediat către Kiev un prim tranș de aproximativ 1,5 miliarde de dolari.

„Succesul programului va depinde nu doar de sprijinul continuu al comunității internaționale pentru acoperirea deficitului fiscal și extern și restabilirea sustenabilității datoriei, ci și de determinarea fermă a autorităților de a implementa reforme structurale ambițioase și de disponibilitatea de a adopta măsuri suplimentare, dacă va fi necesar”, au transmis reprezentanții FMI.

În 2023, FMI aprobase deja pentru Ucraina un program de finanțare pe patru ani în valoare de 15,6 miliarde de dolari.

Între timp, Ungaria a blocat acordarea de către Uniunea Europeană a creditului de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, invocând oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Drujba”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat însă că Ucraina va primi „într-un fel sau altul” aceste fonduri. Potrivit ei, împrumutul a fost convenit de toate cele 27 de state membre ale UE, iar resursele sunt destinate în special acoperirii nevoilor urgente de apărare, inclusiv pentru achiziția și producția de echipamente militare avansate.

Von der Leyen a îndemnat totodată autoritățile de la Kiev să accelereze reparația conductei petroliere „Drujba”, avariată în urma unui atac cu drone, menționând că întreruperea livrărilor de la sfârșitul lunii ianuarie a afectat direct securitatea energetică a Uniunii Europene.