Contractul la gaz. Sturza: Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări mici, sărace și umilită de Rusia

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că Republica Moldova a obținut un preț bun la gaz (n.a 450 USD ) pe fundalul crizei energetice internaționale. „Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări mici, sărace și umilită de Federația Rusă, Gazprom. Și pe fundalul tuturor discuțiilor legate de implicare Rusei în creșterea prețurilor la resursele energetice a reușit să obțină un preț bun la gazele naturale”.

Omul de afaceri susține că autoritățile Republicii Moldova au făcut foarte multă gălăgie pe plan internațional.

Eu eram rezervat față de activitatea externă președintei Maia Sandu. Or, aceste vizite, contacte au jucat un rol important. Au fost contactați începând cu Erdogan (Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei) și Allyev (Ilham Aliyev, președintele Azerbajanului), Casa Albă și Uniunea Europeană, Merkel. Până la urmă relațiile personale la nivel de șefi de stat au contat. După o intervenție a doamnei Merkel și a lui Putin către Miler s-a întâmplat miracolul. (…) Hai arată tinere june ce ai adus aicea, aaa, formula asta, hai că o semnăm”, a explicat Ion Sturza la emisiunea „În Profunzime” de la
ProTV.

În opinia omului de afaceri, după mesajului politic e care l-a primit, conducerea Gazprom a și semnat contractul Moldovagaz,

Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări, mice sărace umilită de Federația Rusă, Gazprom. Și pe fundalul tuturor discuțiilor legate de implicarea Rusiei în creșterea prețurilor la resursele energetice. Să nu uităm că Financial Times, Bloomberg, BBC au dat relatări ample pe seama crizei gazelor din Moldova. Până la urmă cei de la Gazprom au fost foarte fericiți că au primit mesajul politic. Prețul nu se negociază la Gazprom. Da, formula poate fi formulată, dar mesajul nu trebuia să vină nici măcar de la Kozak. Mesajul e venit de la un nivel înalt și s-a întâmplat ce s-a întâmplat”, a menționat Sturza.

În opinia fostului premier, darea în exploatare a conductei Iași-Chișinău a jucat un rol foarte important. „Nu știu cine și-a luat angajamentul de a o umple cu gaz tehnic, dar a fost un pas foarte curajos. Acest lucru a arătat că Republica Moldova nu depinde nici măcar de vechea infrastructură. Din punct de vedere tehnic Republica Moldova, astăzi poate să-și aducă gaz de unde vrea. Or acesta lucru s-a înțeles, s-a conștientizat că cheile de soluționare a conflictului transnistrean nu mai sunt la Tiraspol. Funcționalitatea regimului de la Tiraspol și acestei regiuni separatiste depinde de bunăvoința de la Chișinău – gaz, exporturi, schimbarea trupelor din Transnistria, circulația cetățenilor”, a mai spus Sturza.

#Stuza. preț #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.