Corupția bântuie administrarea drumurilor! Statul riscă să scape printre degete milioane de lei

13 Iun. 2023, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iun. 2023, 09:53 // Actual //  bani.md

În data de 25.05.2023 Parlamentul a aprobat, în lectură finală, proiectul de modificare a modului de administrare a drumurilor publice, iar acum acesta își așteaptă rândul pentru a fi promulgat de instituția prezidențială. Proiectul este în contradicție cu viziunea statului în domeniul administrării drumurilor, în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice și poate periclita realizarea obiectivului de Moldovă Europeană 2030, constată economistul Vitalie Rapcea de la Expert-Grup.

Economistul ilustrează o lege poate fi promovată în lipsa unei argumentări suficiente, în lipsa unei viziuni sectoriale, în contradicție cu alte documente de planificare strategică, în contextul unui aviz de anticorupție negativ, și în pofida numeroaselor riscuri: de imagine, financiare, de înstrăinare a patrimoniului public, de distorsionare a pieței.

Aprobarea de către Guvern și de către Parlament a deciziei de schimbare radicală a modului de administrare a drumurilor este una care trebuie să fie ancorată într-un document de planificare strategică care să explice clar și fără echivoc raționamentele care justifică modificarea propusă. Deciderea schimbării radicale a modului de administrare a drumurilor înaintea elaborării și aprobării viziunii sectoriale este ca și cum într-o companie privată s-ar fi organizat o achiziție de proporții înaintea aprobării planului de activitate și a planului anual de achiziții prin care să se explice modul în care achiziția contribuie la realizarea obiectivelor setate de proprietarii companiei.

„Pe parcursul ultimilor 15 ani viziunea statului cu privire la modul de administrare a drumurilor publice era total diferită de ce se propune prin proiectul de legea aprobat recent de Parlament. În 2008, la aprobarea Strategiei transportului terestru Guvernul menționa că, contractarea directă a lucrărilor de întreținere de la propriile întreprinderi locale nu permite evaluarea cu precizie a cantității și calității lucrărilor de întreținere efectuate de către acestea, iar lipsa participării capitalului privat în acest sector era perceput ca un impediment în dezvoltarea și asigurarea unui management profesionist în cadrul companiilor teritoriale de întreținere a drumurilor. Aceeași viziune a fost perpetuată și în cadrul Strategiei de transport și logistică pentru anii 2013-2022”, explică Rapcea.

Pentru atingerea acestor obiective, pe parcursul ultimilor 15 ani, cele 38 de întreprinderi de întreținere au fost reorganizate în 12 societăți pe acțiuni, iar în 2018 S.A. Drumuri Bălți a fost privatizată. 15 ani mai târziu, se propune întoarcerea la un sistem chiar și mai deficitar decât cel existent până în 2008. Dacă în 2008 întreprinderile executoare de lucrări de întreținere erau entități separate de întreprinderea care îndeplinea funcția de administrator și beneficiar al lucrărilor (Î.S. ASD), atunci în 2023 viziunea se schimbă radical, iar S.A. AND va intra într-un veritabil conflict de interese.

Potrivit economistului, prin comasarea S.A. Drumuri cu S.A. AND, aceasta din urmă va îndeplini lucrările de întreținere și tot ea va controla modul de executare a acestora. În contextul în care aceeași entitatea joacă rolul de executor, administrator, și beneficiar, există riscul ca utilizatorii drumurilor nici să nu afle despre o efectuare în volum insuficient sau de o calitate derizorie a lucrărilor de întreținere, ci doar vor suporta costurile asociate acestei reforme. Reorganizarea Î.S. ASD prin fuziune cu S.A. Drumuri, face imposibilă și aplicarea contractelor multianuale bazate pe performanță perpetuând facturarea pe volume de lucrări pretinse a fi efectuate. Inconsecvența ministerului de profil este și mai gravă în contextul în care propunerea de reorganizare a Î.S. ASD nu este fidelă nici cu propriul plan de activitate, care din 2019 până în 2021 prevedea reorganizarea Î.S. ASD în agenție (Agenția Națională a Drumurilor). Deși forma organizatorică propusă de autorii proiectului este cea de societate pe acțiuni, denumirea de „Administrație Națională a Drumurilor” trădează intenția inițială a autorităților de creare a unei agenții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 13:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 13:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!