Corupția bântuie administrarea drumurilor! Statul riscă să scape printre degete milioane de lei

13 Iun. 2023, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iun. 2023, 09:53 // Actual //  bani.md

În data de 25.05.2023 Parlamentul a aprobat, în lectură finală, proiectul de modificare a modului de administrare a drumurilor publice, iar acum acesta își așteaptă rândul pentru a fi promulgat de instituția prezidențială. Proiectul este în contradicție cu viziunea statului în domeniul administrării drumurilor, în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice și poate periclita realizarea obiectivului de Moldovă Europeană 2030, constată economistul Vitalie Rapcea de la Expert-Grup.

Economistul ilustrează o lege poate fi promovată în lipsa unei argumentări suficiente, în lipsa unei viziuni sectoriale, în contradicție cu alte documente de planificare strategică, în contextul unui aviz de anticorupție negativ, și în pofida numeroaselor riscuri: de imagine, financiare, de înstrăinare a patrimoniului public, de distorsionare a pieței.

Aprobarea de către Guvern și de către Parlament a deciziei de schimbare radicală a modului de administrare a drumurilor este una care trebuie să fie ancorată într-un document de planificare strategică care să explice clar și fără echivoc raționamentele care justifică modificarea propusă. Deciderea schimbării radicale a modului de administrare a drumurilor înaintea elaborării și aprobării viziunii sectoriale este ca și cum într-o companie privată s-ar fi organizat o achiziție de proporții înaintea aprobării planului de activitate și a planului anual de achiziții prin care să se explice modul în care achiziția contribuie la realizarea obiectivelor setate de proprietarii companiei.

„Pe parcursul ultimilor 15 ani viziunea statului cu privire la modul de administrare a drumurilor publice era total diferită de ce se propune prin proiectul de legea aprobat recent de Parlament. În 2008, la aprobarea Strategiei transportului terestru Guvernul menționa că, contractarea directă a lucrărilor de întreținere de la propriile întreprinderi locale nu permite evaluarea cu precizie a cantității și calității lucrărilor de întreținere efectuate de către acestea, iar lipsa participării capitalului privat în acest sector era perceput ca un impediment în dezvoltarea și asigurarea unui management profesionist în cadrul companiilor teritoriale de întreținere a drumurilor. Aceeași viziune a fost perpetuată și în cadrul Strategiei de transport și logistică pentru anii 2013-2022”, explică Rapcea.

Pentru atingerea acestor obiective, pe parcursul ultimilor 15 ani, cele 38 de întreprinderi de întreținere au fost reorganizate în 12 societăți pe acțiuni, iar în 2018 S.A. Drumuri Bălți a fost privatizată. 15 ani mai târziu, se propune întoarcerea la un sistem chiar și mai deficitar decât cel existent până în 2008. Dacă în 2008 întreprinderile executoare de lucrări de întreținere erau entități separate de întreprinderea care îndeplinea funcția de administrator și beneficiar al lucrărilor (Î.S. ASD), atunci în 2023 viziunea se schimbă radical, iar S.A. AND va intra într-un veritabil conflict de interese.

Potrivit economistului, prin comasarea S.A. Drumuri cu S.A. AND, aceasta din urmă va îndeplini lucrările de întreținere și tot ea va controla modul de executare a acestora. În contextul în care aceeași entitatea joacă rolul de executor, administrator, și beneficiar, există riscul ca utilizatorii drumurilor nici să nu afle despre o efectuare în volum insuficient sau de o calitate derizorie a lucrărilor de întreținere, ci doar vor suporta costurile asociate acestei reforme. Reorganizarea Î.S. ASD prin fuziune cu S.A. Drumuri, face imposibilă și aplicarea contractelor multianuale bazate pe performanță perpetuând facturarea pe volume de lucrări pretinse a fi efectuate. Inconsecvența ministerului de profil este și mai gravă în contextul în care propunerea de reorganizare a Î.S. ASD nu este fidelă nici cu propriul plan de activitate, care din 2019 până în 2021 prevedea reorganizarea Î.S. ASD în agenție (Agenția Națională a Drumurilor). Deși forma organizatorică propusă de autorii proiectului este cea de societate pe acțiuni, denumirea de „Administrație Națională a Drumurilor” trădează intenția inițială a autorităților de creare a unei agenții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.