Costul politic al renegocierii contractului cu Gazprom: „Cedări în problema transnistreană sau a cursului proeuropean”

Analistul Gheorghe Cojocaru susține că există un context internațional extrem de complicat pe piața energetică. Or, Republica Moldova nu este ocolită de ceea ce se întâmplă pe piața energetică internațională.

Da, într-adevăr, există un context internațional extrem de complicat pe piața energetică, iar așa după cum bine s-a menționat deja în analizele unor experți în materie de la Chișinău sau de către reprezentanții actualei puteri, orice cerință de renegociere a contractului cu Gazprom-ul va fi condiționată politic”, a explicat Cojocaru, într-o intervenție pentru Radio Europa Liberă.

Potrivit lui, Republica Moldova ar plăti mult mai scump în cazul unor cedări politice.

Prețul politic care ar putea să i se pretindă Republicii Moldova, fie că s-ar avea în vedere anumite cedări în problema transnistreană sau în privința cursului său proeuropean, ar putea s-o coste mai scump decât creșterile reale ale prețului la gazele livrate din Federația Rusă. Odată semnat contractul cu Gazprom-ul, guvernarea de la Chișinău nu pare să aibă în mânecă vreo ofertă tentantă, cel puțin până la proba contrarie, pentru a obține alte condiții de livrare a gazelor decât cele deja contractate”, a mai spus Cojocaru.

Republica Moldov se află în pragul unei crize energetice, în condițiile în care din 1 ianuarie curent Republica Moldova achită 646 USD pentru mia de metri cubi, cu 200 USD mai mult. Or, Moldovagaz în următoarele zile trebui să achite un avans de 63 mil. de euro către Gazprom pentru consumul de gaze din luna ianuarie. Compania analizează opțiunea de creștere suplimentară a tarifelor la gaz. Vicepremierul Andrei Spînu susține că dacă va fi menținut acest preț, tariful la gaze pentru consumatorii finali ar putea ajunge la 14 lei și 70 de bani fără TVA.

#cost #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat cafea boabe în valoare de 26 de milioane de dolari în anul 2025, depășind pentru prima dată, din punct de vedere financiar, importurile de cafea solubilă. Datele au fost prezentate de expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”, care constată o schimbare clară în structura consumului de cafea din țară.

Potrivit estimărilor, valoarea importurilor de cafea boabe a crescut cu 6,5 milioane de dolari față de 2024, iar în 2026 ar putea ajunge la aproximativ 28 de milioane de dolari. În paralel, importul de cafea solubilă este evaluat la circa 20 de milioane de dolari în 2025, ceea ce ridică valoarea totală a cafelei importate, boabe și solubilă, la aproximativ 46 de milioane de dolari. Creșterea valorică din 2025 a fost determinată în principal de scumpirea accentuată a cafelei pe piețele internaționale, și nu de o majorare semnificativă a volumelor.

Prețul mediu de import al cafelei boabe a crescut cu aproximativ 40% într-un an, de la 9,02 dolari pe kilogram în 2024 la 13,56 dolari pe kilogram în trimestrul al treilea din 2025. Potrivit expertului, această evoluție a fost influențată de condițiile climatice extreme din marile țări producătoare, în special seceta severă din Brazilia și temperaturile ridicate din Vietnam, care au afectat producția globală de cafea arabică și robustă.

În volum, Republica Moldova a importat în 2025 aproximativ 2.250 de tone de cafea boabe, față de 586 de tone în 2015 și 1.304 tone în 2020, iar pentru 2026 importurile ar putea ajunge la 2.500 de tone. Italia rămâne principalul furnizor de cafea boabe, cu peste 62% din totalul importurilor, urmată de Germania, Rusia și România.

Datele arată și o creștere constantă a consumului. Dacă în 2015 moldovenii consumau aproximativ 450 de cești de cafea pe an, în 2025 consumul a ajuns la circa 940 de cești pe persoană, dintre care 190 provin din cafea boabe. „Republica Moldova trece treptat de la statutul de importator preponderent de cafea solubilă la unul orientat tot mai mult spre cafeaua boabe. Este un semn clar al schimbării comportamentului de consum și al maturizării pieței”, a declarat Veaceslav Ioniță.