Credit Suisse, locul unde miliardarii lumii îşi ţin banii, ar putea ascunde o gaură în capital de 8 mld. de dolari

Credit Suisse Group AG se confruntă cu un deficit de capital de până la 8 miliarde de franci elveţieni (8 miliarde de dolari), estimează analiştii de la Goldman Sachs Group Inc., subliniind provocările creditorului elveţian, pe măsură ce se apropie de ceea ce ar putea fi o restructurare profundă, scrie Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

„Credit Suisse continuă să se confrunte cu provocări ciclice şi structurale”, au scris analiştii într-o notă, menţinând o recomandare de vânzare a acţiunilor.

Credit Suisse explorează reduceri radicale ale băncii sale de investiţii volatile, în timp ce directorul executiv Ulrich Koerner încearcă să pună capăt anilor de scandaluri şi pierderi. Cu toate acestea, având la orizont o întrebare cheie – cum să plătească pentru planurile în cauză – în aparenţă fără răspuns, cu aproximativ două săptămâni înainte ca el să-şi prezinte planul, speculaţiile cu privire la puterea financiară a creditorului au coborât sever acţiunile băncii.

Deşi strângerea de capital este o opţiune luată în considerare, directorii Credit Suisse ar prefera cu tărie să nu emită acţiuni la preţuri aflate aproape de minime record, a raportat anterior Bloomberg News.

Credit Suisse avea un coeficient de capital CET1 de 13,5% la 30 iunie, cu mult peste minimul internaţional de reglementare de 8% şi cerinţa elveţiană de aproximativ 10%. Rata sa de acoperire a lichidităţii este una dintre cele mai ridicate dintre băncile similare din Europa şi SUA.

Comentariile grupului Goldman au fost reluate de analistul Jefferies Flora Bocahut, care a declarat într-o notă de marţi că banca trebuie să construiască aproximativ 9 miliarde de franci elveţieni în următorii doi până la trei ani. Dar având în vedere natura vitregă a unei majorări de capital, Bocahut se aşteaptă ca Credit Suisse să acorde prioritate cedărilor de active, a scris ea într-o notă.

Bloomberg News a raportat vineri că ofertanţii se aliniază pentru unitatea de produse securitizate a băncii, un pilon cheie în reducerea operaţiunilor bancare de investiţii. Procesul de vânzare, care este mult avansat, a atras interesul Pimco, Sixth Street şi Centerbridge Partners.

Banca se gândeşte, de asemenea, să aducă un investitor extern pentru a lua o participaţie parţială şi a injecta bani într-un spin-off al afacerilor sale de consultanţă şi investiţii, a declarat un grup de persoane familiarizate cu problema în cauză.

#creditsuise #bogati #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).