Creditele agro de la Moldindconbank – finanțare avantajoasă pentru agricultură de succes

Primăvara este o perioadă fierbinte pentru agricultori, când fiecare zi contează și orice ajutor este vital pentru a pune bazele viitoarei recolte. Moldindconbank este un partener de încredere pentru cei care lucrează pământul și le oferă suport real, prin finanțări avantajoase în agricultură.

Fie că ai nevoie de resurse financiare pentru carburanți, materii prime, fertilizanți și substanțe de protecție a plantelor, să plătești munca zilierilor sau să investești în echipament performant, Moldindconbank îți acordă suportul necesar.

Creditul Express Agro este soluția potrivită pentru antreprenori. Moldindconbank este gata să acopere până la 100% din necesitățile curente ale afacerii, pe un termen de 18 luni. Partenerii noștri pot beneficia și de o perioadă de grație atât la dobândă, cât și la credit.

Iar dacă îți dorești un tractor nou, cu un consum de carburanți mai mic și mai eficient în câmp sau ai nevoie de orice alt echipament și tehnică agricolă, creditul „SMART AgroTehnica” acoperă până la 80% din valoarea bunului achiziționat.

Și pentru că prețuim timpul clienților noștri, asigurăm aprobarea rapidă, cu un set minim de documente, rate avantajoase și zero comision pentru rambursare anticipată. Vino în oricare dintre cele peste 70 de sucursale Moldindconbank din toată țara și obține finanțarea avantajoasă pentru afacerea ta agricolă!

Oferim până la 1 milion de lei fără gaj și până la 2 milioane de lei cu gajul recoltei viitoare. Creditele pentru agricultură de la Moldindconbank sunt o contribuție reală pentru eficiență maximă.

Moldindconbank – mereu alături!

#credit agro #finantare avantajoasa #Moldindconbank #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.