(VIDEO) Gavrilița cere consiliilor de administrare a instituțiilor cu autonomie financiară să nu majoreze salariile

13 Apr. 2022, 15:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Apr. 2022, 15:53 // Actual //  MD Bani

Salariile funcționarilor publici care activează în instituții cu autonomie financiară au devenit subiect de discuție în debutul ședinței Cabinetului de miniștri din 13 aprilie 2022. Prim-ministra Natalia Gavrilita susține că există atât o majorare nejustificată a salariilor, cât și lipsă de transparență. Astfel, șefa Cabinetului de miniștri le cere organelor în cauză să pună pe stop procesul de majorare a salariilor, scrie Realitatea.md.

„Am luat anumite decizii pentru crește salariului minim, atât în sectorul public, cât și în sectorul privat. Salariul minim în sectorul privat a crescut la 3500 de lei. Există anumite reglementări care leagă salariile în anumite instituții publice cu autonomie financiare de acest salariu minim. Eu cred că trebuie să revedem felul în care se calculează. Este o hotărâre de guvern din 2002 și aceste grile care există cresc în acest an, care este un an dificil, cu crize multiple. În opinia mea acea hotărâre duce la crestarea nejustificată a salariului în anumite autorități publice”, a declarat Natalia Gavrilita.

Astfel, prim-ministra a cerut Ministerului Muncii, în comun cu Ministerul Finanțelor, să revadă hotărârea de Guvern din aprobată în cu 20 de ani în urmă.

„Rog consilie de administrare, de guvernare a acestor unități cu autonomie financiară să se abțină de la creșterea salariilor și să discutăm în baza unei noi hotărâri de guvern. Știu că deseori se aplică cea mai înaltă marjă. Ajungem la salarii care nu sunt transperante. Trebuie să trecem de aceste crize cu solidaritate și să avem o remunerare echitabilă atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, a adăugat Gavrilița. 

Ministrul Muncii Marcel Spatari a precizat că în timpul apropiat va fi prezentat un proiect de lege prin care se va anula diferența salarială din sectorul public și cel real.

21 Oct. 2026, 09:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 09:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața asigurărilor din Republica Moldova funcționează după un mecanism care îi permite să acopere riscuri de sute de milioane de lei, deși capacitatea financiară a companiilor locale este mult mai mică. În cazul asigurării aeronavelor, societățile moldovenești păstrau pe propriul risc doar 0,3% din sumele asigurate aflate în vigoare la sfârșitul anului 2025, potrivit calculelor economistului Vladimir Dolghi, realizate pe baza datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Aceasta înseamnă că aproximativ 99,7% din valoarea sumelor asigurate era transferată prin reasigurare, un mecanism prin care companiile locale împart riscurile cu alți asigurători sau reasigurători. În lipsa acestui instrument, asigurarea unor bunuri de mare valoare, precum aeronavele, ar deveni practic imposibilă pentru piața moldovenească.

Potrivit economistului, la sfârșitul anului trecut, suma asigurată medie aferentă unei polițe de asigurare pentru nave aeriene aflate în vigoare ajungea la 210,3 milioane de lei. Pentru comparație, 10% din activele nete ale întregii piețe de asigurări reprezentau doar 188,5 milioane de lei. Dolghi precizează că o singură poliță poate acoperi mai multe aeronave.

Diferența este importantă deoarece legislația Republicii Moldova limitează răspunderea pe care un asigurător și-o poate asuma pentru un risc unic la 10% din capitalul propriu. Companiile pot încheia contracte pentru valori mai mari numai dacă transferă partea care depășește această limită către reasigurători.

Prin urmare, o societate de asigurări din Moldova poate emite o poliță pentru o aeronavă de mare valoare fără să dispună individual de resurse financiare suficiente pentru a suporta integral o eventuală daună.

Reasigurarea nu permite doar acoperirea unor riscuri mari, ci contribuie și la reducerea cerințelor de capital impuse asigurătorilor. Regulile actuale ale BNM permit luarea în calcul a riscurilor transferate atunci când sunt determinați anumiți indicatori de solvabilitate.

Economistul atrage însă atenția asupra diferențelor dintre cadrul moldovenesc și sistemul european Solvabilitate II. În Uniunea Europeană, beneficiile reasigurării sunt corelate și cu riscul ca reasigurătorul să nu își poată onora obligațiile. În Republica Moldova, potrivit analizei sale, mecanismul actual se bazează pe reguli fixe de reducere a cerințelor de capital și nu include o cerință distinctă de capital pentru riscul de contrapartidă în calculul prezentat.

Această diferență urmează să fie abordată în procesul de apropiere a legislației naționale de standardele europene. Potrivit lui Dolghi, Programul Național de Aderare prevede elaborarea unui regulament al BNM privind cerința de capital de solvabilitate, planificat pentru decembrie 2027.

Datele BNM arată că sectorul asigurărilor din Republica Moldova avea, la sfârșitul anului 2025, active totale de 5,9 miliarde de lei, iar primele brute subscrise pe parcursul anului au constituit 3,35 miliarde de lei. În aceeași perioadă, companiile au achitat despăgubiri totale de 1,47 miliarde de lei, inclusiv 14,1 milioane de lei pentru asigurarea aeronavelor.