(VIDEO) Gavrilița cere consiliilor de administrare a instituțiilor cu autonomie financiară să nu majoreze salariile

Salariile funcționarilor publici care activează în instituții cu autonomie financiară au devenit subiect de discuție în debutul ședinței Cabinetului de miniștri din 13 aprilie 2022. Prim-ministra Natalia Gavrilita susține că există atât o majorare nejustificată a salariilor, cât și lipsă de transparență. Astfel, șefa Cabinetului de miniștri le cere organelor în cauză să pună pe stop procesul de majorare a salariilor, scrie Realitatea.md.

„Am luat anumite decizii pentru crește salariului minim, atât în sectorul public, cât și în sectorul privat. Salariul minim în sectorul privat a crescut la 3500 de lei. Există anumite reglementări care leagă salariile în anumite instituții publice cu autonomie financiare de acest salariu minim. Eu cred că trebuie să revedem felul în care se calculează. Este o hotărâre de guvern din 2002 și aceste grile care există cresc în acest an, care este un an dificil, cu crize multiple. În opinia mea acea hotărâre duce la crestarea nejustificată a salariului în anumite autorități publice”, a declarat Natalia Gavrilita.

Astfel, prim-ministra a cerut Ministerului Muncii, în comun cu Ministerul Finanțelor, să revadă hotărârea de Guvern din aprobată în cu 20 de ani în urmă.

„Rog consilie de administrare, de guvernare a acestor unități cu autonomie financiară să se abțină de la creșterea salariilor și să discutăm în baza unei noi hotărâri de guvern. Știu că deseori se aplică cea mai înaltă marjă. Ajungem la salarii care nu sunt transperante. Trebuie să trecem de aceste crize cu solidaritate și să avem o remunerare echitabilă atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, a adăugat Gavrilița.

Ministrul Muncii Marcel Spatari a precizat că în timpul apropiat va fi prezentat un proiect de lege prin care se va anula diferența salarială din sectorul public și cel real.

#majorarea salariilor #institutii cu autonomie financiara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.