Creșterea spectaculoasă a reexporturilor ucrainene camuflează criza din Republica Moldova. Agricultura

Exporturile moldovenești continuă epopee creșteri fără precedent, cei drept în trimestrul III ritmul de creștere a încetinit simțitor. Dacă în trimestrul II exporturile au fost de 1,2 miliarde USD, record absolut pentru Moldova, atunci în trimestrul III ele au fost sub un miliard USD, însă mult mai mult decât în perioada similară din 2021. Drept consecință valoarea anuală a exporturilor în Moldova a ajuns la 4,3 miliarde USD, volum nemaivăzut până acum, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor moldovenești a fost determinată de mai mulți factori, dar eu mă voi opri la principalii doi:

Prețurile foarte bune la producția agricolă și recolta excepțional de bună din 2021. Producția agricolă din 2021 a fost cea care a mișcat în sus exporturile noastre începând cu trimestrul IV din 2021 până în trimestrul II din 2022.

Războiul din Ucraina, care a direcționat o parte considerabilă de mărfuri prin Republica Moldova. Astfel o parte de bunuri exportate de Ucraina au fost direcționate prin Moldova, cea ce a dus la creșterea re-exporturilor moldovenești. Totodată anumite bunuri, în mod special produsele petroliere în prezent sunt importate de către Ucraina prin Republica Moldova. Astfel impactul războiului asupra exporturilor noastre s-a făcut simțit începând cu trimestrul II din 2022.

Orice export, inclusiv re-export este benefic pentru economia națională, însă factorul Ucrainean este unul ad-hoc, pe termen scurt și evident distorsionează realitatea economică din țară.

„Pentru a înțelege mai bine starea lucrurilor din economia națională, este necesar de exclus factorul Ucrainean și să vedem care este starea reală a lucrurilor în exporturile noastre. Până la începutul războiului din 24 februarie 2022, Moldova trimestrial exporta în Ucraina bunuri în valoare de 20 milioane USD, iar importurile constituiau în mediu 150 milioane USD. Astfel comerțul Moldovei cu Ucraina constituia în mediu 170 milioane USD trimestrial. Odată cu începerea războiului comerțul cu Ucraina a crescut în trimestrul II la 487 milioane USD, iar în trimestrul III a ajuns la 764 milioane USD” spune Ioniță.

Potrivit lui, dacă excludem factorul ucrainean, atunci exporturile noastre au continuat să crească până în trimestrul II din 2022, în special datorită creșterii exporturilor producției agricole. Iar în trimestrul II avem o situație alarmantă de diminuare dramatică a exporturilor moldovenești.

Astfel în trimestrul III, creșterea este una virtuală, în cea mai mare parte determinată de reexporturile din și înspre Ucraina. Exporturile reale ale Moldovei în trimestrul III au scăzut de peste 2 ori și au atins valoare minimă din ultimii 7 ani. Mai puțin am avut doar în trimestrul I din 2016, când exporturile au fost de 416 milioane USD. Iar în trimestrul III așa valoare mică a exporturilor am avut doar în 2010.

Reducerea puternică a exporturilor moldovenești în primul rând este determinată de criza din agricultură, unde producția de cereale în acest an este de 2-3 ori mai mică decât anul trecut. (vezi detalii aici)

Astfel sub iluzia creșterii exporturilor moldovenești se ascunde o adevărată criză a exporturilor, care este determinată nu doar de criza din agricultură, dar și criza din alte ramuri exportatoare, fapt care urmează a fi analizat cu foarte mare atenție, pentru a nu pierde legătura cu realitatea.

#exporturi #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.