Creșterea spectaculoasă a reexporturilor ucrainene camuflează criza din Republica Moldova. Agricultura

Exporturile moldovenești continuă epopee creșteri fără precedent, cei drept în trimestrul III ritmul de creștere a încetinit simțitor. Dacă în trimestrul II exporturile au fost de 1,2 miliarde USD, record absolut pentru Moldova, atunci în trimestrul III ele au fost sub un miliard USD, însă mult mai mult decât în perioada similară din 2021. Drept consecință valoarea anuală a exporturilor în Moldova a ajuns la 4,3 miliarde USD, volum nemaivăzut până acum, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor moldovenești a fost determinată de mai mulți factori, dar eu mă voi opri la principalii doi:

Prețurile foarte bune la producția agricolă și recolta excepțional de bună din 2021. Producția agricolă din 2021 a fost cea care a mișcat în sus exporturile noastre începând cu trimestrul IV din 2021 până în trimestrul II din 2022.

Războiul din Ucraina, care a direcționat o parte considerabilă de mărfuri prin Republica Moldova. Astfel o parte de bunuri exportate de Ucraina au fost direcționate prin Moldova, cea ce a dus la creșterea re-exporturilor moldovenești. Totodată anumite bunuri, în mod special produsele petroliere în prezent sunt importate de către Ucraina prin Republica Moldova. Astfel impactul războiului asupra exporturilor noastre s-a făcut simțit începând cu trimestrul II din 2022.

Orice export, inclusiv re-export este benefic pentru economia națională, însă factorul Ucrainean este unul ad-hoc, pe termen scurt și evident distorsionează realitatea economică din țară.

„Pentru a înțelege mai bine starea lucrurilor din economia națională, este necesar de exclus factorul Ucrainean și să vedem care este starea reală a lucrurilor în exporturile noastre. Până la începutul războiului din 24 februarie 2022, Moldova trimestrial exporta în Ucraina bunuri în valoare de 20 milioane USD, iar importurile constituiau în mediu 150 milioane USD. Astfel comerțul Moldovei cu Ucraina constituia în mediu 170 milioane USD trimestrial. Odată cu începerea războiului comerțul cu Ucraina a crescut în trimestrul II la 487 milioane USD, iar în trimestrul III a ajuns la 764 milioane USD” spune Ioniță.

Potrivit lui, dacă excludem factorul ucrainean, atunci exporturile noastre au continuat să crească până în trimestrul II din 2022, în special datorită creșterii exporturilor producției agricole. Iar în trimestrul II avem o situație alarmantă de diminuare dramatică a exporturilor moldovenești.

Astfel în trimestrul III, creșterea este una virtuală, în cea mai mare parte determinată de reexporturile din și înspre Ucraina. Exporturile reale ale Moldovei în trimestrul III au scăzut de peste 2 ori și au atins valoare minimă din ultimii 7 ani. Mai puțin am avut doar în trimestrul I din 2016, când exporturile au fost de 416 milioane USD. Iar în trimestrul III așa valoare mică a exporturilor am avut doar în 2010.

Reducerea puternică a exporturilor moldovenești în primul rând este determinată de criza din agricultură, unde producția de cereale în acest an este de 2-3 ori mai mică decât anul trecut. (vezi detalii aici)

Astfel sub iluzia creșterii exporturilor moldovenești se ascunde o adevărată criză a exporturilor, care este determinată nu doar de criza din agricultură, dar și criza din alte ramuri exportatoare, fapt care urmează a fi analizat cu foarte mare atenție, pentru a nu pierde legătura cu realitatea.

#exporturi #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.