Creșterea spectaculoasă a reexporturilor ucrainene camuflează criza din Republica Moldova. Agricultura

Exporturile moldovenești continuă epopee creșteri fără precedent, cei drept în trimestrul III ritmul de creștere a încetinit simțitor. Dacă în trimestrul II exporturile au fost de 1,2 miliarde USD, record absolut pentru Moldova, atunci în trimestrul III ele au fost sub un miliard USD, însă mult mai mult decât în perioada similară din 2021. Drept consecință valoarea anuală a exporturilor în Moldova a ajuns la 4,3 miliarde USD, volum nemaivăzut până acum, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor moldovenești a fost determinată de mai mulți factori, dar eu mă voi opri la principalii doi:

Prețurile foarte bune la producția agricolă și recolta excepțional de bună din 2021. Producția agricolă din 2021 a fost cea care a mișcat în sus exporturile noastre începând cu trimestrul IV din 2021 până în trimestrul II din 2022.

Războiul din Ucraina, care a direcționat o parte considerabilă de mărfuri prin Republica Moldova. Astfel o parte de bunuri exportate de Ucraina au fost direcționate prin Moldova, cea ce a dus la creșterea re-exporturilor moldovenești. Totodată anumite bunuri, în mod special produsele petroliere în prezent sunt importate de către Ucraina prin Republica Moldova. Astfel impactul războiului asupra exporturilor noastre s-a făcut simțit începând cu trimestrul II din 2022.

Orice export, inclusiv re-export este benefic pentru economia națională, însă factorul Ucrainean este unul ad-hoc, pe termen scurt și evident distorsionează realitatea economică din țară.

„Pentru a înțelege mai bine starea lucrurilor din economia națională, este necesar de exclus factorul Ucrainean și să vedem care este starea reală a lucrurilor în exporturile noastre. Până la începutul războiului din 24 februarie 2022, Moldova trimestrial exporta în Ucraina bunuri în valoare de 20 milioane USD, iar importurile constituiau în mediu 150 milioane USD. Astfel comerțul Moldovei cu Ucraina constituia în mediu 170 milioane USD trimestrial. Odată cu începerea războiului comerțul cu Ucraina a crescut în trimestrul II la 487 milioane USD, iar în trimestrul III a ajuns la 764 milioane USD” spune Ioniță.

Potrivit lui, dacă excludem factorul ucrainean, atunci exporturile noastre au continuat să crească până în trimestrul II din 2022, în special datorită creșterii exporturilor producției agricole. Iar în trimestrul II avem o situație alarmantă de diminuare dramatică a exporturilor moldovenești.

Astfel în trimestrul III, creșterea este una virtuală, în cea mai mare parte determinată de reexporturile din și înspre Ucraina. Exporturile reale ale Moldovei în trimestrul III au scăzut de peste 2 ori și au atins valoare minimă din ultimii 7 ani. Mai puțin am avut doar în trimestrul I din 2016, când exporturile au fost de 416 milioane USD. Iar în trimestrul III așa valoare mică a exporturilor am avut doar în 2010.

Reducerea puternică a exporturilor moldovenești în primul rând este determinată de criza din agricultură, unde producția de cereale în acest an este de 2-3 ori mai mică decât anul trecut. (vezi detalii aici)

Astfel sub iluzia creșterii exporturilor moldovenești se ascunde o adevărată criză a exporturilor, care este determinată nu doar de criza din agricultură, dar și criza din alte ramuri exportatoare, fapt care urmează a fi analizat cu foarte mare atenție, pentru a nu pierde legătura cu realitatea.

#exporturi #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.