Creșterile salariale din 2022 au fost mâncate de inflație. Care au fost cele bine plătite meserii

Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată o creștere semnificativă a câștigului salarial mediu lunar nominal brut în anul 2022. Însă raportat la inflație, câștigul salarial real s-a redus cu 9,6%.

Conform raportului, câștigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat a fost în medie de 10,447.3 lei în anul 2022, înregistrând o creștere semnificativă de 16.3% față de anul precedent. Totodată, câștigul salarial mediu lunar nominal net a înregistrat o creștere de 16.6%, ajungând la 8,899.6 lei. Această tendință de creștere a fost reflectată și în costul mediu lunar al forței de muncă, care a ajuns la 13,085.1 lei pentru un salariat, în creștere cu 16.3%.

Cu toate acestea, numărul salariaților a înregistrat o ușoară scădere de 1.3%, ajungând la 729.6 mii de persoane la sfârșitul anului 2022, comparativ cu sfârșitul anului 2021. În schimb, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0.2% față de anul precedent.

În ceea ce privește câștigurile salariale în funcție de sectoarele economice, cele mai mari valori au fost înregistrate în activitățile din informații și comunicații, activități financiare și de asigurări, precum și producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. Pe de altă parte, câștigurile salariale au fost mai mici în activități precum cazare și alimentație publică, agricultură, silvicultură și pescuit, și artă, activități de recreere și de agrement.

BNS indică și asupra diferenței de gen în câștigurile salariale. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor a fost cu 15.5% mai mic decât cel al bărbaților. Diferențele de gen în câștiguri au fost mai mari în anumite activități economice, cum ar fi informații și comunicații, activități financiare și de asigurări, și sănătate și asistență socială. În schimb, femeile au avut câștiguri mai mari în activități de servicii administrative și de servicii suport, în învățământ și alte activități de servicii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#meserii #angajati #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.