Creșterile salariale din 2022 au fost mâncate de inflație. Care au fost cele bine plătite meserii

Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată o creștere semnificativă a câștigului salarial mediu lunar nominal brut în anul 2022. Însă raportat la inflație, câștigul salarial real s-a redus cu 9,6%.

Conform raportului, câștigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat a fost în medie de 10,447.3 lei în anul 2022, înregistrând o creștere semnificativă de 16.3% față de anul precedent. Totodată, câștigul salarial mediu lunar nominal net a înregistrat o creștere de 16.6%, ajungând la 8,899.6 lei. Această tendință de creștere a fost reflectată și în costul mediu lunar al forței de muncă, care a ajuns la 13,085.1 lei pentru un salariat, în creștere cu 16.3%.

Cu toate acestea, numărul salariaților a înregistrat o ușoară scădere de 1.3%, ajungând la 729.6 mii de persoane la sfârșitul anului 2022, comparativ cu sfârșitul anului 2021. În schimb, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0.2% față de anul precedent.

În ceea ce privește câștigurile salariale în funcție de sectoarele economice, cele mai mari valori au fost înregistrate în activitățile din informații și comunicații, activități financiare și de asigurări, precum și producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. Pe de altă parte, câștigurile salariale au fost mai mici în activități precum cazare și alimentație publică, agricultură, silvicultură și pescuit, și artă, activități de recreere și de agrement.

BNS indică și asupra diferenței de gen în câștigurile salariale. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor a fost cu 15.5% mai mic decât cel al bărbaților. Diferențele de gen în câștiguri au fost mai mari în anumite activități economice, cum ar fi informații și comunicații, activități financiare și de asigurări, și sănătate și asistență socială. În schimb, femeile au avut câștiguri mai mari în activități de servicii administrative și de servicii suport, în învățământ și alte activități de servicii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#meserii #angajati #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor” critică dur modul în care marile lanțuri de retail tratează producătorii autohtoni și acuză autoritățile că nu intervin pentru a corecta o practică ce dezavantajează flagrant agricultura locală. Într-o postare însoțită de imagini dintr-un supermarket, acesta arată că produsele de import sunt plasate pe rafturile cele mai vizibile — la nivelul ochilor — în timp ce produsele similare fabricate în Republica Moldova sunt împinse pe rafturile inferioare, greu de observat de către cumpărători.

„Pe primele două rafturi, cele mai privilegiate pentru orice furnizor, stau produsele de import. Iar pe raftul cel mai puțin vizibil este pus produsul autohton. Este un loc simbolic, care denotă atitudinea retailurilor și autorităților față de producătorii locali”, scrie fostul director.

Acesta amintește că, în mandatul precedent, a fost abrogată legea care obliga supermarketurile să rezerve minimum 50% din spațiul de raft pentru anumite produse agroalimentare autohtone. De asemenea, autoritățile au renunțat „în ultimul moment” la plafonarea retrobonusurilor impuse de retail — o practică reglementată deja în România și derivată din legislația UE. Potrivit lui, aceste retrobonusuri reprezintă o piesă esențială în relația inechitabilă dintre producători și marile lanțuri comerciale.

În opinia sa, statul nu poate să rămână pasiv: „Puteți măcar să obligați retailurile să aranjeze rafturi speciale pentru producătorii autohtoni și să puneți condiții ca aceste rafturi să nu fie amplasate în zona cea mai ascunsă?”

El critică faptul că, deși în Parlament și în fața presei au existat declarații ferme privind protejarea producătorilor moldoveni, acestea nu s-au transformat în măsuri concrete. „Declarațiile au fost bune. Dar faptele în continuare lipsesc”, conchide el.