Criptomoneda bazată pe serialul Squid Game s-a dovedit a fi o „ţeapă”. A crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână

O criptomonedă inspirată de serialul Squid Game de pe Netflix a crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână, însă legăturile activului către website-ul oficial şi social media au căzut recent, ceea ce sugerează că moneda a făcut obiectul unei escrocherii, relatează Business Insider.

În ultimele zile au apărut tot mai multe rapoarte conform cărora cumpărătorii nu şi-au mai putut vinde monedele şi să îşi încaseze astfel profiturile pe singurul exchange disponibil, serviciul Pancakeswap, scrie Ziarul Financiar.

Utilizatorii CoinMarketCap susţin că site-urile şi paginile de social media asociate token-ului SQUID au încetat să mai funcţioneze. Potrivit documentelor proiectului SQUID, activul constituie o criptomonedă de tip play-to-earn inspirată de serialul sud-coreean.

Preţul monedei a explodat săptămâna trecută, de la 0,01 dolari în ziua de marţi, 26 octombrie la 38 de dolari duminică. Ieri, SQUID se apropiase la un moment dat de 2.900 de dolari, prăbuşindu-se ulterior până la aproape zero dolari. Recent, Squid atingea o valoare de piaţă de 340 de milioane de dolari.

„Escrocheria şi-a încheiat ciclul, iar preţul a scăzut semnificativ. Faptul că au fost şterse website-uri şi conturi de social media este un semn evident că a fost o înşelătorie”, spune Bobby Ong, cofondator al CoinGecko.

Escrocii anonimi din spatele monedei au obţinut cel puţin 2,1 milioane de dolari înainte să închidă proiectul. De la lansare, criptomoneda a crescut de peste 23 de milioane de ori.

#SQUID #crestere #pret #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.