Criptomoneda bazată pe serialul Squid Game s-a dovedit a fi o „ţeapă”. A crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână

O criptomonedă inspirată de serialul Squid Game de pe Netflix a crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână, însă legăturile activului către website-ul oficial şi social media au căzut recent, ceea ce sugerează că moneda a făcut obiectul unei escrocherii, relatează Business Insider.

În ultimele zile au apărut tot mai multe rapoarte conform cărora cumpărătorii nu şi-au mai putut vinde monedele şi să îşi încaseze astfel profiturile pe singurul exchange disponibil, serviciul Pancakeswap, scrie Ziarul Financiar.

Utilizatorii CoinMarketCap susţin că site-urile şi paginile de social media asociate token-ului SQUID au încetat să mai funcţioneze. Potrivit documentelor proiectului SQUID, activul constituie o criptomonedă de tip play-to-earn inspirată de serialul sud-coreean.

Preţul monedei a explodat săptămâna trecută, de la 0,01 dolari în ziua de marţi, 26 octombrie la 38 de dolari duminică. Ieri, SQUID se apropiase la un moment dat de 2.900 de dolari, prăbuşindu-se ulterior până la aproape zero dolari. Recent, Squid atingea o valoare de piaţă de 340 de milioane de dolari.

„Escrocheria şi-a încheiat ciclul, iar preţul a scăzut semnificativ. Faptul că au fost şterse website-uri şi conturi de social media este un semn evident că a fost o înşelătorie”, spune Bobby Ong, cofondator al CoinGecko.

Escrocii anonimi din spatele monedei au obţinut cel puţin 2,1 milioane de dolari înainte să închidă proiectul. De la lansare, criptomoneda a crescut de peste 23 de milioane de ori.

#SQUID #crestere #pret #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.