Criptomoneda bazată pe serialul Squid Game s-a dovedit a fi o „ţeapă”. A crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână

02 Nov. 2021, 14:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
02 Nov. 2021, 14:08 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

O criptomonedă inspirată de serialul Squid Game de pe Netflix a crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână, însă legăturile activului către website-ul oficial şi social media au căzut recent, ceea ce sugerează că moneda a făcut obiectul unei escrocherii, relatează Business Insider.

În ultimele zile au apărut tot mai multe rapoarte conform cărora cumpărătorii nu şi-au mai putut vinde monedele şi să îşi încaseze astfel profiturile pe singurul exchange disponibil, serviciul Pancakeswap, scrie Ziarul Financiar.

Utilizatorii CoinMarketCap susţin că site-urile şi paginile de social media asociate token-ului SQUID au încetat să mai funcţioneze. Potrivit documentelor proiectului SQUID, activul constituie o criptomonedă de tip play-to-earn inspirată de serialul sud-coreean.

Preţul monedei a explodat săptămâna trecută, de la 0,01 dolari în ziua de marţi, 26 octombrie la 38 de dolari duminică. Ieri, SQUID se apropiase la un moment dat de 2.900 de dolari, prăbuşindu-se ulterior până la aproape zero dolari. Recent, Squid atingea o valoare de piaţă de 340 de milioane de dolari.

„Escrocheria şi-a încheiat ciclul, iar preţul a scăzut semnificativ. Faptul că au fost şterse website-uri şi conturi de social media este un semn evident că a fost o înşelătorie”, spune Bobby Ong, cofondator al CoinGecko.

Escrocii anonimi din spatele monedei au obţinut cel puţin 2,1 milioane de dolari înainte să închidă proiectul. De la lansare, criptomoneda a crescut de peste 23 de milioane de ori.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Ian. 2026, 07:44 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Radu Georgescu critică noua taxă de 25 de lei introdusă de Guvernul României pentru bunurile achiziționate de pe platformele Temu și Shein, și califică măsura drept una ruptă de realitatea economică și fiscală.

Într-o analiză publicată după ce a fost contactat de mai mulți jurnaliști, Georgescu afirmă că taxa, aplicată de la 1 ianuarie, este practic imposibil de colectat. Motivul principal ține de circuitul logistic al mărfurilor: produsele Temu și Shein ajung mai întâi pe aeroporturi din Ungaria, unde sunt vămuite la intrarea în Uniunea Europeană. Ulterior, acestea sunt transportate în România sub forma unor livrări intracomunitare.

„Transporturile dintre Ungaria și România sunt livrări intracomunitare, exact ca orice schimb de bunuri între două state UE. Nu mai vorbim de importuri”, explică economistul.

Potrivit acestuia, Guvernul a transferat responsabilitatea colectării taxei către firmele de curierat, însă acestea nu au nici pârghii legale, nici mecanisme contabile pentru a încasa cei 25 de lei. Bunurile sosesc „la grămadă”, ca livrări intracomunitare, fără posibilitatea de a fi tratate individual ca importuri supuse taxării.

Georgescu ridică și o problemă de competență în aparatul guvernamental, întrebând retoric dacă există „vreun contabil” care să cunoască diferența dintre un import și o livrare intracomunitară sau dacă cineva a completat vreodată o Declarație Vamală de Import (DVI).
„Temu și Shein nu vor plăti nimic. Iar curierii nu au de unde să ia acești bani. Contabilii zâmbesc când văd astfel de măsuri, pentru că nu au nicio legătură cu realitatea economică”, concluzionează economistul.