Criptomoneda bazată pe serialul Squid Game s-a dovedit a fi o „ţeapă”. A crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână

O criptomonedă inspirată de serialul Squid Game de pe Netflix a crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână, însă legăturile activului către website-ul oficial şi social media au căzut recent, ceea ce sugerează că moneda a făcut obiectul unei escrocherii, relatează Business Insider.

În ultimele zile au apărut tot mai multe rapoarte conform cărora cumpărătorii nu şi-au mai putut vinde monedele şi să îşi încaseze astfel profiturile pe singurul exchange disponibil, serviciul Pancakeswap, scrie Ziarul Financiar.

Utilizatorii CoinMarketCap susţin că site-urile şi paginile de social media asociate token-ului SQUID au încetat să mai funcţioneze. Potrivit documentelor proiectului SQUID, activul constituie o criptomonedă de tip play-to-earn inspirată de serialul sud-coreean.

Preţul monedei a explodat săptămâna trecută, de la 0,01 dolari în ziua de marţi, 26 octombrie la 38 de dolari duminică. Ieri, SQUID se apropiase la un moment dat de 2.900 de dolari, prăbuşindu-se ulterior până la aproape zero dolari. Recent, Squid atingea o valoare de piaţă de 340 de milioane de dolari.

„Escrocheria şi-a încheiat ciclul, iar preţul a scăzut semnificativ. Faptul că au fost şterse website-uri şi conturi de social media este un semn evident că a fost o înşelătorie”, spune Bobby Ong, cofondator al CoinGecko.

Escrocii anonimi din spatele monedei au obţinut cel puţin 2,1 milioane de dolari înainte să închidă proiectul. De la lansare, criptomoneda a crescut de peste 23 de milioane de ori.

#SQUID #crestere #pret #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova