Criptomoneda bazată pe serialul Squid Game s-a dovedit a fi o „ţeapă”. A crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână

O criptomonedă inspirată de serialul Squid Game de pe Netflix a crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână, însă legăturile activului către website-ul oficial şi social media au căzut recent, ceea ce sugerează că moneda a făcut obiectul unei escrocherii, relatează Business Insider.

În ultimele zile au apărut tot mai multe rapoarte conform cărora cumpărătorii nu şi-au mai putut vinde monedele şi să îşi încaseze astfel profiturile pe singurul exchange disponibil, serviciul Pancakeswap, scrie Ziarul Financiar.

Utilizatorii CoinMarketCap susţin că site-urile şi paginile de social media asociate token-ului SQUID au încetat să mai funcţioneze. Potrivit documentelor proiectului SQUID, activul constituie o criptomonedă de tip play-to-earn inspirată de serialul sud-coreean.

Preţul monedei a explodat săptămâna trecută, de la 0,01 dolari în ziua de marţi, 26 octombrie la 38 de dolari duminică. Ieri, SQUID se apropiase la un moment dat de 2.900 de dolari, prăbuşindu-se ulterior până la aproape zero dolari. Recent, Squid atingea o valoare de piaţă de 340 de milioane de dolari.

„Escrocheria şi-a încheiat ciclul, iar preţul a scăzut semnificativ. Faptul că au fost şterse website-uri şi conturi de social media este un semn evident că a fost o înşelătorie”, spune Bobby Ong, cofondator al CoinGecko.

Escrocii anonimi din spatele monedei au obţinut cel puţin 2,1 milioane de dolari înainte să închidă proiectul. De la lansare, criptomoneda a crescut de peste 23 de milioane de ori.

#SQUID #crestere #pret #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.