Criptomoneda bazată pe serialul Squid Game s-a dovedit a fi o „ţeapă”. A crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână

O criptomonedă inspirată de serialul Squid Game de pe Netflix a crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână, însă legăturile activului către website-ul oficial şi social media au căzut recent, ceea ce sugerează că moneda a făcut obiectul unei escrocherii, relatează Business Insider.

În ultimele zile au apărut tot mai multe rapoarte conform cărora cumpărătorii nu şi-au mai putut vinde monedele şi să îşi încaseze astfel profiturile pe singurul exchange disponibil, serviciul Pancakeswap, scrie Ziarul Financiar.

Utilizatorii CoinMarketCap susţin că site-urile şi paginile de social media asociate token-ului SQUID au încetat să mai funcţioneze. Potrivit documentelor proiectului SQUID, activul constituie o criptomonedă de tip play-to-earn inspirată de serialul sud-coreean.

Preţul monedei a explodat săptămâna trecută, de la 0,01 dolari în ziua de marţi, 26 octombrie la 38 de dolari duminică. Ieri, SQUID se apropiase la un moment dat de 2.900 de dolari, prăbuşindu-se ulterior până la aproape zero dolari. Recent, Squid atingea o valoare de piaţă de 340 de milioane de dolari.

„Escrocheria şi-a încheiat ciclul, iar preţul a scăzut semnificativ. Faptul că au fost şterse website-uri şi conturi de social media este un semn evident că a fost o înşelătorie”, spune Bobby Ong, cofondator al CoinGecko.

Escrocii anonimi din spatele monedei au obţinut cel puţin 2,1 milioane de dolari înainte să închidă proiectul. De la lansare, criptomoneda a crescut de peste 23 de milioane de ori.

#SQUID #crestere #pret #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.