Criză de proporții la Aeroportul Chișinău?! Zborurile s-a dublat, iar numărul controlorilor s-a înjumătățit

Numărul controlorilor de trafic aerian este în continuă descreștere și s-a redus aproape în jumătate din anul 2014, când activau 86 de controlori, până la 46 rămași în 2023. În 2020, MoldATSA avea 66 de controlori de trafic aerian, care dirijau peste 10.000 de avioane (aterizare/decolare) pe an. În 2021 au rămas tot atâția, în timp ce numărul avioanelor a crescut cu peste 60%, până la 17.000. La începutul anului 2022, întreprinderea avea 66 de controlori, iar la sfârșitul anului – 63.

Potrivit sindicatului de ramură, în 2023, întreprinderea a rămas cu 46-49 de controlori. MoldATSA spune, însă, că are 59 de controlori, scrie EuropaLiberă.

Calculele arată că, dacă în 2020 cei 66 de controlori dirijau în medie 161 de aeronave pe an, în 2023 aproape 500 de aeronave sunt dirijate de 46 de controlori.

MoldATSA și Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) afirmă că numărul controlorilor de trafic este suficient, reieșind din faptul că în ultimii ani a scăzut și traficul aerian.

Controlorii susțin însă că scăderea traficului aerian se referă doar la cel de tranzit sau așa-zisul survol, care nu aduce beneficii economice R. Moldova nici prin transportul de pasageri, nici cel de mărfuri sau de poștă.

Potrivit lor, traficul de avioane care decolează sau aterizează a crescut semnificativ, la fel și zborurile charter din perioada estivală și cele de instruire a piloților.

AAC susține că „MoldATSA demonstrează zilnic capabilitatea de a furniza servicii sigure de control al traficului aerian” și că nu ar exista o „formulă universală, exactă și obligatorie” pentru determinarea numărului necesar de controlori.

Un fost angajat al MoldATSA, Dorin Plugaru declara anterior că din 10 august, cel mai probabil, biletele de avion se vor scumpi. El atrăgea atenția asupra numărului mic de controlori de zbor.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #Aeroport #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) avertizează publicul cu privire la o nouă schemă de fraudă care circulă rapid pe aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram și este promovată intens pe rețelele de socializare.

Potrivit instituției, escrocheria funcționează prin crearea unor grupuri false de „investiții”, unde activitatea este simulată cu ajutorul roboților și al conturilor false. Așa-ziși „experți” promit câștiguri rapide din tranzacții, inclusiv în criptomonede, și îi conving pe utilizatori să atragă alți membri în schimbul unor „recompense”.

Victimele sunt îndemnate să transfere bani în „conturi de tranzacționare” fictive, unde le sunt afișate profituri false pentru a câștiga încredere. În momentul în care încearcă să-și retragă fondurile, li se cer taxe inventate. „Profiturile afișate sunt doar iluzorii, concepute pentru a stimula investiții mai mari”, avertizează CNPF.

Modelul utilizat seamănă cu o schemă piramidală clasică, unde remunerațiile participanților provin din contribuțiile noilor recruți și nu din activități economice reale. Astfel de structuri sunt nesustenabile și conduc inevitabil la pierderi pentru majoritatea investitorilor.

Un aspect îngrijorător este implicarea tot mai frecventă a adolescenților, care sunt ademeniți cu promisiuni de câștiguri rapide și recompense. CNPF atrage atenția asupra necesității unei educații financiare mai solide în rândul tinerilor și a unei supravegheri atente din partea părinților.

Pentru protecția cetățenilor, instituția recomandă:

verificarea autorizațiilor firmelor de investiții,

evitarea transmiterii de date personale sau financiare prin aplicații de mesagerie,

prudență maximă față de promisiunile de câștiguri rapide și ușoare,

sesizarea imediată a CNPF și blocarea contactelor suspecte.Autoritatea subliniază că orice implicare în astfel de scheme poate duce la pierderi financiare serioase și îndeamnă cetățenii să nu se lase atrași de oferte care par „prea bune pentru a fi adevărate”.

#telegram #escrocherie #CNPF