Criză de proporții la Aeroportul Chișinău?! Zborurile s-a dublat, iar numărul controlorilor s-a înjumătățit

Numărul controlorilor de trafic aerian este în continuă descreștere și s-a redus aproape în jumătate din anul 2014, când activau 86 de controlori, până la 46 rămași în 2023. În 2020, MoldATSA avea 66 de controlori de trafic aerian, care dirijau peste 10.000 de avioane (aterizare/decolare) pe an. În 2021 au rămas tot atâția, în timp ce numărul avioanelor a crescut cu peste 60%, până la 17.000. La începutul anului 2022, întreprinderea avea 66 de controlori, iar la sfârșitul anului – 63.

Potrivit sindicatului de ramură, în 2023, întreprinderea a rămas cu 46-49 de controlori. MoldATSA spune, însă, că are 59 de controlori, scrie EuropaLiberă.

Calculele arată că, dacă în 2020 cei 66 de controlori dirijau în medie 161 de aeronave pe an, în 2023 aproape 500 de aeronave sunt dirijate de 46 de controlori.

MoldATSA și Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) afirmă că numărul controlorilor de trafic este suficient, reieșind din faptul că în ultimii ani a scăzut și traficul aerian.

Controlorii susțin însă că scăderea traficului aerian se referă doar la cel de tranzit sau așa-zisul survol, care nu aduce beneficii economice R. Moldova nici prin transportul de pasageri, nici cel de mărfuri sau de poștă.

Potrivit lor, traficul de avioane care decolează sau aterizează a crescut semnificativ, la fel și zborurile charter din perioada estivală și cele de instruire a piloților.

AAC susține că „MoldATSA demonstrează zilnic capabilitatea de a furniza servicii sigure de control al traficului aerian” și că nu ar exista o „formulă universală, exactă și obligatorie” pentru determinarea numărului necesar de controlori.

Un fost angajat al MoldATSA, Dorin Plugaru declara anterior că din 10 august, cel mai probabil, biletele de avion se vor scumpi. El atrăgea atenția asupra numărului mic de controlori de zbor.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #Aeroport #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Austria a decis să înjumătățească TVA-ul deja redus la alimente și să diminueze cu o treime tarifele la electricitate, într-un efort de a limita una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din zona euro, relatează Bloomberg.

Începând cu martie 2026, peste 400.000 de gospodării vor beneficia de prețuri mai mici la energie. Verbund, principalul producător și furnizor de electricitate din țară, va aplica reducerea atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru companii.

Pentru o gospodărie cu un consum anual de 3.500 kWh, economiile vor depăși 200 de euro pe an, potrivit publicației The Local.

Măsurile vin după adoptarea, în decembrie 2025, a unei legislații care introduce o „garanție de reducere a prețurilor”, menită să asigure că scăderile de pe piața angro a energiei sunt transferate direct către consumatori.

Contextul energetic rămâne însă tensionat, după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze către Austria în noiembrie 2024, fapt care a amplificat presiunile asupra prețurilor la energie.

Pe lângă măsurile de sprijin pentru populație, guvernul austriac pregătește stimulente consistente pentru sectorul industrial și tehnologic. Cancelarul Christian Stocker a anunțat alocarea a 2,6 miliarde de euro pentru domenii strategice precum inteligența artificială, calculul cuantic și fotonica.

Totodată, autoritățile intenționează să adopte o legislație care să permită circulația vehiculelor autonome pe drumurile publice, ca parte a eforturilor de modernizare a infrastructurii și de atragere a investițiilor.