Criză de proporții la Aeroportul Chișinău?! Zborurile s-a dublat, iar numărul controlorilor s-a înjumătățit

Numărul controlorilor de trafic aerian este în continuă descreștere și s-a redus aproape în jumătate din anul 2014, când activau 86 de controlori, până la 46 rămași în 2023. În 2020, MoldATSA avea 66 de controlori de trafic aerian, care dirijau peste 10.000 de avioane (aterizare/decolare) pe an. În 2021 au rămas tot atâția, în timp ce numărul avioanelor a crescut cu peste 60%, până la 17.000. La începutul anului 2022, întreprinderea avea 66 de controlori, iar la sfârșitul anului – 63.

Potrivit sindicatului de ramură, în 2023, întreprinderea a rămas cu 46-49 de controlori. MoldATSA spune, însă, că are 59 de controlori, scrie EuropaLiberă.

Calculele arată că, dacă în 2020 cei 66 de controlori dirijau în medie 161 de aeronave pe an, în 2023 aproape 500 de aeronave sunt dirijate de 46 de controlori.

MoldATSA și Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) afirmă că numărul controlorilor de trafic este suficient, reieșind din faptul că în ultimii ani a scăzut și traficul aerian.

Controlorii susțin însă că scăderea traficului aerian se referă doar la cel de tranzit sau așa-zisul survol, care nu aduce beneficii economice R. Moldova nici prin transportul de pasageri, nici cel de mărfuri sau de poștă.

Potrivit lor, traficul de avioane care decolează sau aterizează a crescut semnificativ, la fel și zborurile charter din perioada estivală și cele de instruire a piloților.

AAC susține că „MoldATSA demonstrează zilnic capabilitatea de a furniza servicii sigure de control al traficului aerian” și că nu ar exista o „formulă universală, exactă și obligatorie” pentru determinarea numărului necesar de controlori.

Un fost angajat al MoldATSA, Dorin Plugaru declara anterior că din 10 august, cel mai probabil, biletele de avion se vor scumpi. El atrăgea atenția asupra numărului mic de controlori de zbor.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #Aeroport #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.