Criză de proporții la Aeroportul Chișinău?! Zborurile s-a dublat, iar numărul controlorilor s-a înjumătățit

Numărul controlorilor de trafic aerian este în continuă descreștere și s-a redus aproape în jumătate din anul 2014, când activau 86 de controlori, până la 46 rămași în 2023. În 2020, MoldATSA avea 66 de controlori de trafic aerian, care dirijau peste 10.000 de avioane (aterizare/decolare) pe an. În 2021 au rămas tot atâția, în timp ce numărul avioanelor a crescut cu peste 60%, până la 17.000. La începutul anului 2022, întreprinderea avea 66 de controlori, iar la sfârșitul anului – 63.

Potrivit sindicatului de ramură, în 2023, întreprinderea a rămas cu 46-49 de controlori. MoldATSA spune, însă, că are 59 de controlori, scrie EuropaLiberă.

Calculele arată că, dacă în 2020 cei 66 de controlori dirijau în medie 161 de aeronave pe an, în 2023 aproape 500 de aeronave sunt dirijate de 46 de controlori.

MoldATSA și Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) afirmă că numărul controlorilor de trafic este suficient, reieșind din faptul că în ultimii ani a scăzut și traficul aerian.

Controlorii susțin însă că scăderea traficului aerian se referă doar la cel de tranzit sau așa-zisul survol, care nu aduce beneficii economice R. Moldova nici prin transportul de pasageri, nici cel de mărfuri sau de poștă.

Potrivit lor, traficul de avioane care decolează sau aterizează a crescut semnificativ, la fel și zborurile charter din perioada estivală și cele de instruire a piloților.

AAC susține că „MoldATSA demonstrează zilnic capabilitatea de a furniza servicii sigure de control al traficului aerian” și că nu ar exista o „formulă universală, exactă și obligatorie” pentru determinarea numărului necesar de controlori.

Un fost angajat al MoldATSA, Dorin Plugaru declara anterior că din 10 august, cel mai probabil, biletele de avion se vor scumpi. El atrăgea atenția asupra numărului mic de controlori de zbor.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #Aeroport #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, anunță că rectificarea bugetară și ajustările făcute pe parcursul anului au permis acoperirea principalelor poziții de cheltuieli, iar execuția bugetară ar putea duce la un deficit mai mic decât cel planificat inițial. Potrivit acestuia, chiar dacă au fost aprobate credite și alocări suplimentare, unele proiecte vor continua să fie subexecutate, ceea ce va reduce deficitul real.

„Dacă în urma rectificării vom avea anumite neexecutări, deficitul efectiv la sfârșitul anului va scădea de la 5,2% și chiar mai jos. Potențial poate coborî sub 5%”, a declarat ministrul.

Gavriliță a precizat că această situație oferă Guvernului o anumită marjă pentru a porni anul 2026 cu un deficit planificat puțin mai mare, având în vedere că, în practică, o parte din cheltuieli nu vor fi realizate la timp. „Miza este să îmbunătățim execuția, dar acceptăm realitatea: unele proiecte vor fi, din păcate, executate cu întârziere”, a subliniat el.

Ministrul a adăugat că obiectivul său este ca, până la finalul anului viitor, deficitul bugetar să fie mai mic decât cel prognozat inițial, iar costul finanțării datoriei publice să se reducă. „Deficitul cu care începem ar trebui, spre sfârșitul anului, să fie mai mic, împreună cu un cost mai redus al finanțării datoriei.”

Gavriliță a menționat că aceste ajustări sunt parte a unei abordări prudente în gestionarea finanțelor publice, care ține cont atât de nevoile de dezvoltare, cât și de realitățile din teren privind implementarea proiectelor.