Criza din sistemul bancar: Panica după prăbuşirea băncilor din SUA se extinde în Japonia

Acţiunile celor mai mari bănci japoneze au scăzut puternic marţi, pieţele globale reacţionând la vânzările masive din sectorului bancar din SUA şi la incertitudinile legate de ratele dobânzilor în urma prăbuşirii Silicon Valley Bank, scrie FT.

Traderii din Tokyo au declarat că se aşteaptă la o a doua zi de sprijin masiv pe piaţa de acţiuni din partea Băncii Japoniei pentru a evita o prăbuşire mai mare. Indicele japonez Topix Banks a scăzut cu până la 7,8%, fiind pe cale să aibă cea mai proastă zi din ultimii trei ani, în timp ce Topix a scăzut cu peste 3,1%.

Lovitura suferită de acţiunile bancare asiatice a venit după ce investitorii au aruncat luni acţiunile unui grup de creditori regionali din SUA, în ciuda promisiunilor preşedintelui Joe Biden de a face „tot ce este necesar” pentru a proteja deponenţii de consecinţele imploziei SVB.

De asemenea, investitorii aşteaptă marţi datele privind inflaţia din SUA, care se aşteaptă să arate că presiunile asupra preţurilor rămân ridicate, ceea ce ar putea complica calea de decizie a Rezervei Federale privind ratele dobânzilor, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu trei falimente bancare şi cu îngrijorări privind stabilitatea financiară.

Prăbuşirea SVB şi turbulenţele care au urmat în sistemul bancar au generat aşteptări în rândul investitorilor şi economiştilor că Fed ar putea încetini ritmul de creştere a ratelor dobânzilor, ceea ce a dus la scăderea randamentelor titlurilor de stat.

La sfârşitul săptămânii, Fed a anunţat o facilitate de împrumut de urgenţă şi a garantat că toţi deponenţii de la SVB şi Signature Bank îşi vor putea recupera fondurile, în timp ce guvernul britanic a contribuit la medierea unui acord pentru ca HSBC să achiziţioneze divizia locală a SVB.

În ciuda intervenţiilor, acţiunile băncilor americane au scăzut luni. Indicele KBW Nasdaq Bank a scăzut cu 11,7% în SUA, băncile regionale înregistrând cea mai mare prăbuşire din cauza îngrijorărilor legate de faptul că creditorii mai mici ar putea avea bilanţuri mai precare.

First Republic Bank a scăzut cu 61,8%, Western Alliance Bancorp a pierdut 47,1%, iar KeyCorp a scăzut cu 27,3%.

Acţiunile din Asia au scăzut marţi, trase în jos de bănci. Indicele Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 1,9%. Indicele Hang Seng din Hong Kong a pierdut 1,8%, în timp ce indicele CSI 300 din China a scăzut cu 0,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indice #bănci #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.