Criza din sistemul bancar: Panica după prăbuşirea băncilor din SUA se extinde în Japonia

Acţiunile celor mai mari bănci japoneze au scăzut puternic marţi, pieţele globale reacţionând la vânzările masive din sectorului bancar din SUA şi la incertitudinile legate de ratele dobânzilor în urma prăbuşirii Silicon Valley Bank, scrie FT.

Traderii din Tokyo au declarat că se aşteaptă la o a doua zi de sprijin masiv pe piaţa de acţiuni din partea Băncii Japoniei pentru a evita o prăbuşire mai mare. Indicele japonez Topix Banks a scăzut cu până la 7,8%, fiind pe cale să aibă cea mai proastă zi din ultimii trei ani, în timp ce Topix a scăzut cu peste 3,1%.

Lovitura suferită de acţiunile bancare asiatice a venit după ce investitorii au aruncat luni acţiunile unui grup de creditori regionali din SUA, în ciuda promisiunilor preşedintelui Joe Biden de a face „tot ce este necesar” pentru a proteja deponenţii de consecinţele imploziei SVB.

De asemenea, investitorii aşteaptă marţi datele privind inflaţia din SUA, care se aşteaptă să arate că presiunile asupra preţurilor rămân ridicate, ceea ce ar putea complica calea de decizie a Rezervei Federale privind ratele dobânzilor, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu trei falimente bancare şi cu îngrijorări privind stabilitatea financiară.

Prăbuşirea SVB şi turbulenţele care au urmat în sistemul bancar au generat aşteptări în rândul investitorilor şi economiştilor că Fed ar putea încetini ritmul de creştere a ratelor dobânzilor, ceea ce a dus la scăderea randamentelor titlurilor de stat.

La sfârşitul săptămânii, Fed a anunţat o facilitate de împrumut de urgenţă şi a garantat că toţi deponenţii de la SVB şi Signature Bank îşi vor putea recupera fondurile, în timp ce guvernul britanic a contribuit la medierea unui acord pentru ca HSBC să achiziţioneze divizia locală a SVB.

În ciuda intervenţiilor, acţiunile băncilor americane au scăzut luni. Indicele KBW Nasdaq Bank a scăzut cu 11,7% în SUA, băncile regionale înregistrând cea mai mare prăbuşire din cauza îngrijorărilor legate de faptul că creditorii mai mici ar putea avea bilanţuri mai precare.

First Republic Bank a scăzut cu 61,8%, Western Alliance Bancorp a pierdut 47,1%, iar KeyCorp a scăzut cu 27,3%.

Acţiunile din Asia au scăzut marţi, trase în jos de bănci. Indicele Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 1,9%. Indicele Hang Seng din Hong Kong a pierdut 1,8%, în timp ce indicele CSI 300 din China a scăzut cu 0,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indice #bănci #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.