Criza energiei din Europa: industria lemnului duduie înaintea iernii nemulţumirii

24 Oct. 2022, 05:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Oct. 2022, 05:50 // Actual //  bani.md

Petr, un constructor ceh, petrece câte 30 de minute în plus la muncă strângând bucăţi de lemn după ce colegii săi pleacă. Într-o zi bună, acesta poate strânge câteva kilo­grame de bucăţi de lemn nefolo­sit în camioneta sa, pe care le depo­zitează în grădină, ştiind că acestea îl vor ajuta să economisească câteva coroane în iarnă.

„Bineînţeles că nu este uscat cum trebuie sau de calitate, dar orice mă ajută să economisesc gaze e bun“, spune acesta.

În contextul crizei energetice cu care se confruntă Europa, Cehia su­feră una dintre cele mai pronunţate creşteri ale costurilor, notează Euronews.

Cehii spun că plătesc acum aproape la fel de mult pe energie ca pe creditele ipotecare sau chirii, deşi guvernul ţării a plafonat preţurile la mijlocul lunii septembrie.

Este clar că Europa se îndreaptă către o iarnă a nemulţumirii. În anti­ci­parea creşterii facturilor la energie, un număr în creştere de europeni recurg la lemne pentru a se încălzi în această iarnă.

Însă povestea este aceeaşi pe întreg continentul: preţurile lemnului de foc sunt în creştere dramatică, depozitele şi-au umplut listele de aşteptare până anul viitor, iar teme­rile privind impactul asupra mediului sunt în creştere.

Agenţiile guvernamentale se declară îngrijorate cu privire la exploa­tările forestiere ilegale, deşi unii politicieni sunt mai permisivi decât alţii.

Preţurile peleţilor de lemn s-au dublat aproape, la 600 de euro pe tonă în Franţa.
În Bulgaria, care se bazează masiv pe lemnele de foc pentru încăl­zire, preţurile s-au dublat de aseme­nea, la aproape 100 de euro pe metru cub. În Marea Britanie, vânzările de lemne de foc au crescut de cinci ori în acest an.

În iulie, UE a interzis importul de lemn şi peleţi din Rusia, iar activiştii avertizează că creşterile de preţuri vor fi resimţite cel mai acut de cei mai săraci, în special de cei din Europa Centrală şi de Est, unde gospodăriile cu venituri mici tind să depindă mai mult de lemne de foc, decât de gaze.

Pe fondul goanei după lemne, delictele se înmulţesc.

Criza energiei aduce şi pagube şi beneficii industriei lemnului de pe continent, potrivit lui Paul Brannen, de la Confederaţia Europeană a Industriilor de prelucrare a lemnului.

Pe de o parte, aceasta a afectat facilităţile care consumă un volum ridicat de energie, ca gaterele, pe de altă parte criza a adus o creştere fără precedent a cererii de consum pentru lemne de foc, peleţi şi alte reziduuri folosite pentru ardere, împingând în sus preţurile acestor produse.

Toate acestea pe fondul dezbaterilor în creştere privind impactul consumului de lemne de foc asupra mediului.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.