Criza gazelor continuă: Gazprom evită rezervările pentru regiunea transnistreană în februarie

Scrie o știre. Gazprom nu a făcut luni rezervări de capacitate pe luna februarie pe gazoductul transbalcanic pentru a transporta gaze în regiunea transnistreană. Conform calendarului ENTSO-G, licitațiile pentru rezervarea capacităţilor lunare pentru luna următoare se desfăşoară în fiecare a treia zi de luni a lunii curente.

La 20 ianuarie, au fost făcute următoarele rezervări:

-frontiera Turcia – Bulgaria, cca 3.1 mln m3/zi din cca 6.1 mln m3/zi ofertaţi

-frontiera Bulgaria – România, cca 0,7 mln m3/zi din cca 9,7 mln m3/zi ofertaţi

-la frontiera România- Ucraina (Isaccea – Orlovca) a fost ofertată o capacitate de cca 11,5 mln m3/zi, dar nu au fost făcute rezervări

-frontiera România- Moldova (gazoductul Iaşi – Chișinău) au fost rezervate cca 5 mln m3/zi din cei cca 6,1 mln m3/zi scoşi la licitaţie.

Potrivit autorităților din ţările traversate de Coridorul vertical, aceste rezervări au fost făcute de traderi internaționali. Rezervări de capacitate mai pot fi făcute și zilnic, însă acestea vor presupune costuri mai mari.

Amintim că Ministerul Energiei a propus administrației din regiunea transnistreană suport în achiziționarea gazelor naturale de pe bursele europene sau Bursa română de Mărfuri din Chișinău încă în decembrie 2024, anticipând criza umanitară generată în regiunea transnistreană de sistarea unilaterală, contrar prevederilor contractuale, a livrărilor de gaze naturale de către Gazprom.

#transnistria #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gazele naturale rusești continuă să ajungă pe piețele din Ucraina, România și Republica Moldova, în pofida eforturilor europene de diversificare, printr-un mecanism legal și tehnic cunoscut drept „spălătoria turcească”, arată o investigație jurnalistică ant1news.gr, citată de libertatea.ro, bazată pe zeci de documente tehnice privind fluxurile de gaze și analize de compoziție.

Potrivit investigației, Gazprom pompează volume semnificative de gaze în rețeaua energetică a Turciei, unde acestea sunt amestecate cu gaze din alte surse – precum Azerbaidjanul, Iranul sau GNL. La ieșirea din sistemul turcesc către Europa, gazul primește un certificat de origine turcesc, fiind etichetat drept „din Sistemul Național Turc”, fără indicarea sursei inițiale. Această lacună de reglementare permite, practic, eliminarea ștampilei de „origine rusească”.

Datele Centrului pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat indică faptul că, în primele nouă luni ale anului 2025, fluxurile de gaze rusești către Europa prin conducta Turkstream au crescut cu 7% față de aceeași perioadă din 2024. Volumul total de gaze care intră în Turcia depășește semnificativ necesarul intern, surplusul fiind direcționat către exporturi în UE.

În perioada 2023–2024, compania de stat turcă de gaze a semnat contracte de export importante cu Bulgaria, Ungaria, România și Republica Moldova. Cum producția internă a Turciei nu acoperă aceste angajamente, gazul livrat provine din importurile excedentare, iar gazul rusesc rămâne principala sursă stabilă pentru aceste volume.

Documente analizate de ant1news.gr, inclusiv analize chimice și date privind puterea calorică, permit „urmărirea” originii gazelor care intră din Turcia în Europa prin punctele Strandja 1 și Strandja 2 din Bulgaria. La Strandja 2, în ultimul an a intrat preponderent gaz rusesc, direcționat spre Ungaria și Serbia. La Strandja 1, teoretic ar trebui să circule gaze diversificate, însă amestecul rezultat include în continuare cantități relevante de gaz rusesc.

Acordul semnat la Atena, pe 7 noiembrie, pentru Coridorul Vertical, care utilizează interconectorul Grecia–Bulgaria (IGB), este esențial pentru transportul gazelor spre România, Moldova și Ucraina. În prezent, din Bulgaria spre România funcționează două rute: Negru Vodă 1, prin care trec aproximativ 3,3 miliarde m³/an, și Ruse/Giurgiu, utilizată la doar circa 3% din volumul primei.

La 3 decembrie, operatorii de gaze din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina au propus includerea rutei Ruse/Giurgiu în Coridorul Vertical, pentru a permite transportul unor cantități mai mari către Ucraina.

Analizele chimice arată că, de la începutul anului până în noiembrie, gazele care au tranzitat aceste rute au avut o amprentă rusească puternică, cu caracteristici specifice zăcămintelor din Siberia de Vest, identice cu cele observate la intrarea Strandja 2. Concluzia investigației este că, deși etichetat diferit, gazul rusesc continuă să circule spre Europa de Sud-Est, inclusiv către România și Republica Moldova, printr-o combinație de amestec, certificare și infrastructură regională.