Criza gazelor continuă: Gazprom evită rezervările pentru regiunea transnistreană în februarie

Scrie o știre. Gazprom nu a făcut luni rezervări de capacitate pe luna februarie pe gazoductul transbalcanic pentru a transporta gaze în regiunea transnistreană. Conform calendarului ENTSO-G, licitațiile pentru rezervarea capacităţilor lunare pentru luna următoare se desfăşoară în fiecare a treia zi de luni a lunii curente.

La 20 ianuarie, au fost făcute următoarele rezervări:

-frontiera Turcia – Bulgaria, cca 3.1 mln m3/zi din cca 6.1 mln m3/zi ofertaţi

-frontiera Bulgaria – România, cca 0,7 mln m3/zi din cca 9,7 mln m3/zi ofertaţi

-la frontiera România- Ucraina (Isaccea – Orlovca) a fost ofertată o capacitate de cca 11,5 mln m3/zi, dar nu au fost făcute rezervări

-frontiera România- Moldova (gazoductul Iaşi – Chișinău) au fost rezervate cca 5 mln m3/zi din cei cca 6,1 mln m3/zi scoşi la licitaţie.

Potrivit autorităților din ţările traversate de Coridorul vertical, aceste rezervări au fost făcute de traderi internaționali. Rezervări de capacitate mai pot fi făcute și zilnic, însă acestea vor presupune costuri mai mari.

Amintim că Ministerul Energiei a propus administrației din regiunea transnistreană suport în achiziționarea gazelor naturale de pe bursele europene sau Bursa română de Mărfuri din Chișinău încă în decembrie 2024, anticipând criza umanitară generată în regiunea transnistreană de sistarea unilaterală, contrar prevederilor contractuale, a livrărilor de gaze naturale de către Gazprom.

#transnistria #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între infrastructura feroviară și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Anunțul a fost făcut de vicepremierul de la Chișinău, Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

Potrivit acestuia, reforma prevede crearea societății pe acțiuni CFM Marfă și Pasageri, care va prelua activitățile comerciale de transport, în timp ce CFM Infrastructură va rămâne o întreprindere de stat, responsabilă de gestionarea rețelei feroviare. Infrastructura, considerată critică pentru stat, nu va fi privatizată și va putea beneficia de subvenții directe din bugetul public.

„Noi vom constitui acel agent economic S.A. CFM Marfă și Pasageri și va rămâne întreprinderea de stat CFM Infrastructură. Noi nu putem subvenționa agenți economici, dar putem subvenționa infrastructura care ne aparține nouă, statului. Am prevăzut în bugetul pentru anul 2026 resurse financiare pentru această subvenție”, a declarat Vladimir Bolea.

Vicepremierul a subliniat că, odată finalizată reforma, CFM Infrastructură ar urma să intre într-o etapă accelerată de dezvoltare, beneficiind de finanțare publică stabilă, ceea ce va permite investiții în modernizarea rețelei feroviare.

Modernizarea căilor ferate va fi realizată integral în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, atât la nivel de infrastructură, cât și de servicii. Procesul a început în 2025 și are două direcții majore: transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională și digitalizarea proceselor interne.

„Indiferent de faptul că la unele capitole suntem încă în anii ’80–’90, tot ce se face acum va fi conform cerințelor Uniunii Europene. Vorbim despre o cale ferată cu un viitor economic foarte mare, iar digitalizarea proceselor va aduce un nivel mult mai ridicat de siguranță”, a mai spus ministrul.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea administrării infrastructurii de activitățile de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, aprobat în 2022, însă reforma nu a fost implementată până acum. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în sfârșit, până la capăt.