Criza petrolului: barilul se scumpește după suspendarea majorării producției de către OPEC+

Cotaţiile la ţiţei au crescut luni dimineaţă, după ce OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) a decis să nu majoreze producţia în primul trimestru din 2026, ceea ce a atenuat temerile privind un surplus de aprovizionare, transmite economica.net.

La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol ”light sweet crude” a urcat cu 0,41%, la 61,23 dolari. De asemenea, la bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut cu 0,43%, la 65,05 dolari.

Duminică, OPEC+ a anunţat că în decembrie va majora producţia cu 137.000 barili pe zi bpd), acelaşi nivel ca în octombrie şi noiembrie. „Dincolo de luna decembrie, din cauza caracterului sezonier, statele membre au decis de asemenea să suspende majorarea producţiei în primul trimestru din 2026”, se arată în comunicatul instituţiei.

Analistul ING Warren Patterson crede că decizia reprezintă o recunoaştere a excedentului de pe piaţă, în special la începutul anului viitor. „Evident, încă există incertitudini majore privind nivelul excedentului, care depinde de cât de mult vor afecta sancţiunile SUA fluxurile de petrol rusesc”, a adăugat acesta.

Luna trecută, Departamentul Trezoreriei din Statele Unite a anunţat sancţiuni împotriva marilor companii petroliere ruseşti Lukoil şi Rosneft. Anunţul reprezintă o schimbare importantă a atitudinii preşedintelui Donald Trump, care a amânat impunerea unor sancţiuni majore, şi este, de asemenea, o modificare radicală a politicii occidentale faţă de petrolul rusesc.

În octombrie, cotaţiile barilului de petrol Brent din Marea Nordului şi a barilului de petrol ‘light sweet crude’ au scăzut cu peste 2%,a treia lună de declin consecutiv, pe fondul temerilor privind perturbările de pe piaţăşi a îngrijorărilor privind impactul taxelor vamale americane asupra economiei mondiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fluxurile de energie electrică dintre România, Republica Moldova și Ucraina au revenit la valori ridicate duminică seara, după avaria gravă produsă sâmbătă dimineață, care a afectat semnificativ sistemele energetice din regiune. România a reluat exporturile masive peste Prut, la o putere de peste 1 000 MW, o parte importantă din electricitate fiind direcționată mai departe către Ucraina, unde infrastructura energetică rămâne serios afectată de atacurile rusești, în condiții de ger puternic.

Potrivit profit.ro, în dimineața zilei de luni, din România către Republica Moldova intrau peste 1 200 MW, iar Moldova exporta mai departe în Ucraina peste 800 MW. Grosul energiei românești tranzitează linia de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești–MGRES, cu aproape 1 180 MW, restul fluxurilor fiind asigurate prin cele patru linii de 110 kV dintre cele două state. Nivelul ridicat al exporturilor este susținut și de producția mare a parcurilor eoliene din România, care au generat aproape 2 000 MW, reprezentând aproximativ un sfert din producția națională de energie, peste nivelul consumului intern din acel moment, potrivit datelor publicate de Transelectrica.

Defecțiunea de sâmbătă, produsă la ora 10:42, a dus la o scădere bruscă a energiei livrate din România către Republica Moldova, de la 1 015 MW la doar 101 MW, din cauza unei căderi de tensiune pe linia Isaccea–Vulcănești–MGRES. Potrivit Moldelectrica, exporturile românești au revenit la circa 1 000 MW duminică, în jurul orei 19:00, după finalizarea lucrărilor de reparație. Autoritățile de la Chișinău au anunțat că linia Vulcănești–MGRES a fost reconectată, pusă sub tensiune și sincronizată cu sistemul energetic.

Un segment al liniei, aflat pe teritoriul Ucrainei, ar fi fost afectat de depuneri masive de chiciură, cedând sâmbătă dimineață și declanșând sistemele automate de protecție, pe fondul altor probleme tehnice din rețeaua ucraineană. Până la restabilirea completă a interconectării, Republica Moldova importa energie din România în regim de insulă prin interconexiunile de 110 kV, la o putere de aproximativ 205 MW, iar alte 320 MW erau tranzitate prin rute alternative. Ministrul energiei de la Kiev, Denys Șmihal, a declarat că finalizarea reparațiilor la linia de înaltă tensiune care leagă Ucraina de Republica Moldova a adus circa 500 MW suplimentari pentru stabilizarea alimentării cu energie în sudul țării. Autoritățile române au precizat că sistemul energetic național a funcționat fără probleme, fără întreruperi pentru consumatori.