Când valoarea euro va bate în retragere. Previziunile expertului economic Roman Chirca

Valoarea monedei unice europene a ajuns astăzi, 21 aprilie, la cotația de 21 de lei și 69 de bani. Potrivit experților economici, această creștere nu reprezintă un șoc pentru economia națională. Totuși, fluctuațiile date pot avea impact atât pozitiv, cât și negativ.

Expertul economic Roman Chirca susține că „fluctuația este nesemnificativă”, direcționând atenția spre valoarea creșterilor înregistrate.

Roman Chirca susține că Banca Națională a Moldovei manifestă o poziție pasivă, ceea ce ar însemna că lasă cursul valutar să fluctueze în funcție de cererea și oferta de valută de pe piață.

Vorbind despre factorii care determină cererea și oferta, se are în vedere în special scăderea exporturilor cu 8% (micșorarea ofertei) și creșterea importurilor cu 6% (generează o creștere a cererii). Expertul explică faptul că exprturile s-au redus și drept urmare a scăderii producției agricole, factor care se va atenua în curând, odată ce va apărea roada nouă pe piață.

Un beneficiu al situației date pentru economia națională se referă la încasările la bugetul de stat, dependent în măsură de 50-60% de încasările de TVA, valoarea cărora, în monedă națională, se majorează odată cu creșterea valorii monedelor internaționale.

Un efect negativ al creșterii cotațiilor pentru euro ține de majorarea prețurilor la bunurile alimentare de import.

Totodată, expertul prognozează ca tendința să se păstreze pe termen mediu, până în luna iunie a anului curent. În luna august 2021, în condițiile actuale, urmează să urmărim o iefitnire a costului monedei euro, determinată de creșterea tradițională de ofertă de valută generată de migranți.

Pe termen scurt, în următoarele 2 săptămâni, am putea, de asemenea, asista la o apreciere a monedei naționale, susține Roman Chirca.

#curs valutar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.