Cu cât cresc pensiile de la 1 aprilie 2022. Mii de moldoveni așteaptă acest răspuns

Prestațiile de asigurări sociale și prestațiile sociale de stat urmează să fie indexate cu 15% la 1 aprilie. Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă va constitui 2 620,62 lei.

Într-un proiect prezentat pentru consultări, Ministerul Muncii și Protecției Sociale face trimitere la datele Casei Naționale de Asigurări Sociale, precizând că majorarea veniturilor proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2022 față de anul 2021 a constituit 115,0%.

Potrivit proiectului, coeficientul de indexare se va aplica doar părții pensiei care nu depășește salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2023, care constituie 11 700 de lei.

Un alt proiect prevede că, după indexare, nivelul venitului lunar minim garantat va constitui 1 568 de lei pentru un adult și 1 631 de lei pentru un copil.

„Conform art. 13 din Legea privind sistemul public de pensii, indexare are loc pe 1 aprilie și coeficientul de indexare constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimata prin creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv față de aceea și luna a anului premergător. Conform prognozei recente, inflația la sfârșitul anului 2022 va înregistra valoarea de cca 30% anual, astfel indexarea pensiilor în aprilie 2023 în baza legislației existente va constitui o sarcina dificilă de realizat pentru bugetul public național”, declara anterior BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mărime #indexare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile intensificate ale Statelor Unite împotriva companiei petroliere ruse Lukoil au dus la excluderea acesteia dintr-o coaliție internațională a marilor producători de țiței și gaze care colaborează pentru reducerea emisiilor de metan, relatează publicația Semafor.

Lukoil a fost eliminată din Carta pentru decarbonizarea industriei petroliere și gaziere, o inițiativă lansată la COP28 în Dubai, care reunește 55 de companii, printre care toți giganții americani și europeni din energie. Obiectivul grupului este de a reduce aproape complet emisiile operaționale de metan până în 2030 și de a atinge „zero operațional” pentru toate emisiile până în 2050.

Șeful secretariatului Cartei, Bjørn Otto Sverdrup, avertizează însă că marii producători de stat din economiile emergente, precum și companiile din țările aflate sub sancțiuni — Rusia, Venezuela și Iran — „abia dacă au început acest drum” în privința reducerii metanului. Această situație generează un gol major în eforturile climatice globale ale industriei petroliere.

În acest context, Lukoil era considerată o excepție rară, fiind una dintre puținele companii rusești implicate într-un proces de tranziție climatică. „Însă sancțiunile fac dificilă participarea companiilor la activitatea noastră”, a declarat Sverdrup, subliniind efectul paralizant al restricțiilor internaționale.

În paralel, Departamentul Trezoreriei SUA a deschis posibilitatea ca anumiți potențiali cumpărători să poată negocia cu Lukoil achiziția unor active din afara Rusiei, semnalând o flexibilizare punctuală a cadrului de sancțiuni pentru tranzacții considerate sigure din punct de vedere juridic.

Potrivit experților citați de Semafor, excluderea Lukoil nu afectează doar compania rusă, ci și ritmul global al reducerii metanului, unul dintre cei mai puternici factori ai încălzirii climatice.