Cum a fost anul 2020 pentru sectorul vinicol? Reușite și dificultăți

Anul 2020 a fost unul dificil pentru toate sectoarele economiei, în special pentru sectorul HoReCa și a turismului. Cea mai gravă secetă hidrologică a afectat în mod deosebit sectorul vitivinicol. De asemenea, . În anul 2020 s-au prelucrat cu 40% mai puțini struguri, cea mai mare scădere se înregistrează la prelucrarea strugurilor pentru vinurile pentru distilare.

O altă dificultate cu care s-a confruntat sectorul vinicol, a fost scăderea recoltei de struguri cu 40%, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare din ultimele decenii, mai mică fiind doar în 2010. Datele au fost prezentate de Cristina Frolov, director al Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), în cadrul Conferinței naționale „Anul Vitivinicol 2020. Priorități în dezvoltarea sectorului”, transmite IPN.

De asemenea, în 2020 a scăzut suprafața plantațiilor cu 36%.

În 2020, peste 400 de milioane de lei au fost investiți de către sectorul privat. 16% din suma investițiilor au fost acoperite din fondurile de subvenționare.

În același timp, în 2020, s-a plantat cu 150 ha de viță de vie mai mult decât în ultima perioadă. Soiul autohton feteasca regală a fost cel mai plantat.

Pe parcursul ultimilor ani, industria vitivinicolă a asigurat 8% din veniturile țării la export.

Republica Moldova rămâne a fi țara cu cea mai mare densitate a podgoriilor din întreaga lume, iar țării noastre îi revin 2% din exporturile de vinuri la nivel mondial. Sectorul beneficiază anual de circa 140 de milioane de lei prin prisma politicilor de subvenționare pentru înființarea plantațiilor vitivinicole și spre procesarea strugurilor.

Potrivit ministrului, din cauza declanșării pandemiei și secetei severe de anul trecut, anul vitivinicol 2020 a înregistrat o diminuare a producției globale cu circa 28% și o reducere a exportului de vinuri cu aproximativ 12%.

#reusite #vinuri #dificultati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina