Cum a fost anul 2020 pentru sectorul vinicol? Reușite și dificultăți

Anul 2020 a fost unul dificil pentru toate sectoarele economiei, în special pentru sectorul HoReCa și a turismului. Cea mai gravă secetă hidrologică a afectat în mod deosebit sectorul vitivinicol. De asemenea, . În anul 2020 s-au prelucrat cu 40% mai puțini struguri, cea mai mare scădere se înregistrează la prelucrarea strugurilor pentru vinurile pentru distilare.

O altă dificultate cu care s-a confruntat sectorul vinicol, a fost scăderea recoltei de struguri cu 40%, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare din ultimele decenii, mai mică fiind doar în 2010. Datele au fost prezentate de Cristina Frolov, director al Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), în cadrul Conferinței naționale „Anul Vitivinicol 2020. Priorități în dezvoltarea sectorului”, transmite IPN.

De asemenea, în 2020 a scăzut suprafața plantațiilor cu 36%.

În 2020, peste 400 de milioane de lei au fost investiți de către sectorul privat. 16% din suma investițiilor au fost acoperite din fondurile de subvenționare.

În același timp, în 2020, s-a plantat cu 150 ha de viță de vie mai mult decât în ultima perioadă. Soiul autohton feteasca regală a fost cel mai plantat.

Pe parcursul ultimilor ani, industria vitivinicolă a asigurat 8% din veniturile țării la export.

Republica Moldova rămâne a fi țara cu cea mai mare densitate a podgoriilor din întreaga lume, iar țării noastre îi revin 2% din exporturile de vinuri la nivel mondial. Sectorul beneficiază anual de circa 140 de milioane de lei prin prisma politicilor de subvenționare pentru înființarea plantațiilor vitivinicole și spre procesarea strugurilor.

Potrivit ministrului, din cauza declanșării pandemiei și secetei severe de anul trecut, anul vitivinicol 2020 a înregistrat o diminuare a producției globale cu circa 28% și o reducere a exportului de vinuri cu aproximativ 12%.

#reusite #vinuri #dificultati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ianuarie–octombrie 2025, deficitul balanței comerciale a ajuns la 5,8 miliarde de dolari, în creștere cu 30,3% față de aceeași perioadă din 2024, un salt de 1,35 miliarde de dolari într-un singur an, arată datele Biroului Național de Statistică.

Deși octombrie 2025 s-a atestat o majorare a exporturilor, până la 409,2 milioane dolari (+23,7% față de octombrie 2024), importurile au crescut și mai mult și au atins 995,5 milioane dolari (+25,7%). Rezultatul, un deficit lunar de 586,3 milioane dolari, cu peste 125 milioane dolari mai mare decât acum un an.

Pe ansamblu, în primele zece luni ale anului, exporturile au crescut modest, cu doar 2,9%, până la 3,04 miliarde dolari, în timp ce importurile au explodat cu 19,4%, la 8,84 miliarde dolari. Practic, economia Moldovei importă de aproape trei ori mai mult decât exportă, iar gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,3%, cu 5,5 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut.

O altă discrepanță apare în relația cu Uniunea Europeană. Deși 68,2% din exporturi merg spre UE, balanța comercială cu blocul comunitar s-a încheiat cu un deficit uriaș de 2,7 miliarde dolari, cu peste 1 miliard de dolari mai mare decât în 2024. Cu alte cuvinte, Moldova exportă mai mult spre UE, dar importă și mai accelerat.

Exporturile sunt dominate de semințe oleaginoase, cereale, legume, îmbrăcăminte și cablaje, în timp ce importurile sunt conduse de energie, gaze, carburanți, vehicule, mașini și echipamente industriale. Doar importurile de energie electrică au crescut de 4,7 ori, iar cele de gaz – de 2,3 ori, pe fondul majorării livrărilor din România, Croația și Ucraina.

În același timp, unele piețe tradiționale se prăbușesc. De exemplu, exporturile către Egipt au scăzut cu 99,6%, către Polonia cu 35,7%, SUA cu 43,6%, Germania cu 20,3% și Federația Rusă cu 11,4% și au redus 9% din potențialul de creștere al livrărilor de mărfuri și produse în străinătate.