Cum a fost anul 2020 pentru sectorul vinicol? Reușite și dificultăți

Anul 2020 a fost unul dificil pentru toate sectoarele economiei, în special pentru sectorul HoReCa și a turismului. Cea mai gravă secetă hidrologică a afectat în mod deosebit sectorul vitivinicol. De asemenea, . În anul 2020 s-au prelucrat cu 40% mai puțini struguri, cea mai mare scădere se înregistrează la prelucrarea strugurilor pentru vinurile pentru distilare.

O altă dificultate cu care s-a confruntat sectorul vinicol, a fost scăderea recoltei de struguri cu 40%, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare din ultimele decenii, mai mică fiind doar în 2010. Datele au fost prezentate de Cristina Frolov, director al Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), în cadrul Conferinței naționale „Anul Vitivinicol 2020. Priorități în dezvoltarea sectorului”, transmite IPN.

De asemenea, în 2020 a scăzut suprafața plantațiilor cu 36%.

În 2020, peste 400 de milioane de lei au fost investiți de către sectorul privat. 16% din suma investițiilor au fost acoperite din fondurile de subvenționare.

În același timp, în 2020, s-a plantat cu 150 ha de viță de vie mai mult decât în ultima perioadă. Soiul autohton feteasca regală a fost cel mai plantat.

Pe parcursul ultimilor ani, industria vitivinicolă a asigurat 8% din veniturile țării la export.

Republica Moldova rămâne a fi țara cu cea mai mare densitate a podgoriilor din întreaga lume, iar țării noastre îi revin 2% din exporturile de vinuri la nivel mondial. Sectorul beneficiază anual de circa 140 de milioane de lei prin prisma politicilor de subvenționare pentru înființarea plantațiilor vitivinicole și spre procesarea strugurilor.

Potrivit ministrului, din cauza declanșării pandemiei și secetei severe de anul trecut, anul vitivinicol 2020 a înregistrat o diminuare a producției globale cu circa 28% și o reducere a exportului de vinuri cu aproximativ 12%.

#reusite #vinuri #dificultati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Valoarea aurului deținut de moldoveni a depășit pentru prima dată pragul de un miliard de dolari, pe fondul exploziei prețurilor la metalul prețios și al creșterii accelerate a achizițiilor din ultimii ani. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul unei analize dedicate economiilor populației în aur.

Potrivit expertului, moldovenii își păstrează economiile în patru forme principale: bunuri imobiliare, bani în bănci sau în numerar, valori mobiliare și aur. Totuși, aurul a devenit una dintre cele mai profitabile și sigure metode de economisire. Dacă în 1995 un gram de aur costa doar 12,5 dolari, în 2025 prețul a ajuns la 133,5 dolari, iar în primul trimestru al anului 2026 a urcat la 156,8 dolari gramul. Practic, aurul s-a scumpit de peste 12 ori în ultimii 30 de ani. Numai în ultimul an creșterea a fost de peste 70%, iar comparativ cu acum doi ani prețul aproape s-a triplat.

Pe fundalul acestei creșteri, moldovenii au început să cumpere aur într-un ritm tot mai accelerat. Dacă în perioada 1991–1995 importurile anuale de bijuterii din aur erau de doar 200 de mii de dolari, în 2025 acestea au ajuns la 33,6 milioane de dolari. Analiza sugerează că aurul nu mai este cumpărat doar pentru bijuterii sau evenimente speciale, ci tot mai des ca metodă de păstrare a economiilor și protecție împotriva inflației.

Veaceslav Ioniță spune că o parte importantă a aurului intră în Republica Moldova neoficial, în special prin bijuteriile cumpărate peste hotare și nedeclarate la vamă. Potrivit estimărilor, aproximativ 20% din importurile reale de aur nu apar în statisticile oficiale.

În total, moldovenii ar deține în prezent aproximativ 6,5 tone de aur, comparativ cu doar 840 de kilograme înainte de 1991. Cea mai mare creștere s-a produs în ultimii cinci ani, perioadă marcată de pandemie, inflație și incertitudine economică.

Totuși, Republica Moldova rămâne mult sub media europeană la capitolul economii în aur. În prezent, unui moldovean îi revin în medie doar 2,6 grame de aur pur, în timp ce media mondială este de 27 de grame, iar în Europa aceasta variază între 50 și 80 de grame per locuitor.

Analiza mai relevă că aurul s-a dovedit extrem de rentabil pentru cei care au investit în el în urmă cu mai mulți ani. De exemplu, aurul cumpărat în perioada 1991–1995 pentru aproximativ 4,9 milioane de dolari valorează astăzi peste 62 de milioane de dolari. În medie, creșterea valorii aurului a generat un randament anual de circa 10%.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, ritmul de acumulare a aurului în Republica Moldova este de aproape patru ori mai mare decât media mondială, ceea ce arată că tot mai mulți moldoveni văd aurul ca pe o investiție sigură pe termen lung.