Cum a fost anul 2020 pentru sectorul vinicol? Reușite și dificultăți

Anul 2020 a fost unul dificil pentru toate sectoarele economiei, în special pentru sectorul HoReCa și a turismului. Cea mai gravă secetă hidrologică a afectat în mod deosebit sectorul vitivinicol. De asemenea, . În anul 2020 s-au prelucrat cu 40% mai puțini struguri, cea mai mare scădere se înregistrează la prelucrarea strugurilor pentru vinurile pentru distilare.

O altă dificultate cu care s-a confruntat sectorul vinicol, a fost scăderea recoltei de struguri cu 40%, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare din ultimele decenii, mai mică fiind doar în 2010. Datele au fost prezentate de Cristina Frolov, director al Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), în cadrul Conferinței naționale „Anul Vitivinicol 2020. Priorități în dezvoltarea sectorului”, transmite IPN.

De asemenea, în 2020 a scăzut suprafața plantațiilor cu 36%.

În 2020, peste 400 de milioane de lei au fost investiți de către sectorul privat. 16% din suma investițiilor au fost acoperite din fondurile de subvenționare.

În același timp, în 2020, s-a plantat cu 150 ha de viță de vie mai mult decât în ultima perioadă. Soiul autohton feteasca regală a fost cel mai plantat.

Pe parcursul ultimilor ani, industria vitivinicolă a asigurat 8% din veniturile țării la export.

Republica Moldova rămâne a fi țara cu cea mai mare densitate a podgoriilor din întreaga lume, iar țării noastre îi revin 2% din exporturile de vinuri la nivel mondial. Sectorul beneficiază anual de circa 140 de milioane de lei prin prisma politicilor de subvenționare pentru înființarea plantațiilor vitivinicole și spre procesarea strugurilor.

Potrivit ministrului, din cauza declanșării pandemiei și secetei severe de anul trecut, anul vitivinicol 2020 a înregistrat o diminuare a producției globale cu circa 28% și o reducere a exportului de vinuri cu aproximativ 12%.

#reusite #vinuri #dificultati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditarea mediului de afaceri din Republica Moldova dă semne clare de încetinire, în pofida unei aparențe de creștere a împrumuturilor noi acordate companiilor. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a analizat situația în ediția din 21 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”.

Potrivit lui Ioniță, dobânda medie la creditele noi contractate de companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 8,7%, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul trimestrului anterior. Deși inflația se temperează, iar rata de bază coboară, costurile de finanțare rămân ridicate pentru antreprenori. Economistul amintește că rata de bază a BNM a avut fluctuații puternice în ultimii ani, de la minimul istoric de 2,7% în 2020 la maximul istoric de 21,5% în 2022. În septembrie 2025 aceasta a scăzut la 6%, ceea ce creează premise pentru o reducere lentă a dobânzilor în lunile următoare.

Deși volumul anual al creditelor noi acordate persoanelor juridice a ajuns la aproape 53 miliarde lei, analiza arată că ritmul real al creditării este modest. În trimestrul III 2025, companiile au accesat credite noi de 13 miliarde lei, dar au rambursat 11 miliarde lei pentru împrumuturile vechi, ceea ce înseamnă o creditare netă de doar 2 miliarde lei. Situația repetă episoadele din trimestrul IV 2024, când din 14,5 miliarde lei credite noi, doar 3,5 miliarde lei au reprezentat creditare reală.

Portofoliul total al creditelor pentru companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 12,4 miliarde lei – un record absolut. Acest rezultat vine însă după ani de oscilații puternice: scăderi între 2015–2019, creșteri accelerate în 2019–2022, urmate de o prăbușire în 2023 până la un nivel de doar 0,2 miliarde lei. Ioniță amintește că 2023 a fost un an ieșit din tipare, când creditarea netă a businessului a fost negativă, iar companiile au depus în bănci mult mai mulți bani decât au investit. Tendința s-a ameliorat în 2024 și în prima parte a lui 2025, însă în trimestrul III 2025 creditarea netă a reintrat în zona negativă, cu un aport net de minus 0,4 miliarde lei. „Timp de un an, businessul a finanțat băncile, nu investițiile”, a spus expertul, subliniind că fragilitatea persistă.

Volumul total al creditelor raportat la Produsul Intern Brut rămâne insuficient pentru o economie în dezvoltare. Dacă în 2013 creditele reprezentau 31,2% din PIB, în 2019 au coborât la 12,6%, iar în trimestrul I 2025 au ajuns la doar 16,2%. Potrivit lui Ioniță, nivelul optim pentru Republica Moldova ar trebui să fie de cel puțin 60% din PIB. În ultimii doi ani, volumul total al creditelor din economie a crescut cu 35,3 miliarde lei, însă această creștere este dominată de împrumuturile de consum (7,3 miliarde lei) și de cele ipotecare (11,1 miliarde lei), în timp ce creditarea investițională în sectoarele productive – comerț, energie, industrie, agricultură, construcții, servicii – rămâne modestă. „Creditarea crește, dar nu în direcția care produce dezvoltare economică. Banii populației și ai companiilor sunt păstrați în bănci, nu investiți în economie”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.