Cum a fost anul 2020 pentru sectorul vinicol? Reușite și dificultăți

Anul 2020 a fost unul dificil pentru toate sectoarele economiei, în special pentru sectorul HoReCa și a turismului. Cea mai gravă secetă hidrologică a afectat în mod deosebit sectorul vitivinicol. De asemenea, . În anul 2020 s-au prelucrat cu 40% mai puțini struguri, cea mai mare scădere se înregistrează la prelucrarea strugurilor pentru vinurile pentru distilare.

O altă dificultate cu care s-a confruntat sectorul vinicol, a fost scăderea recoltei de struguri cu 40%, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare din ultimele decenii, mai mică fiind doar în 2010. Datele au fost prezentate de Cristina Frolov, director al Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), în cadrul Conferinței naționale „Anul Vitivinicol 2020. Priorități în dezvoltarea sectorului”, transmite IPN.

De asemenea, în 2020 a scăzut suprafața plantațiilor cu 36%.

În 2020, peste 400 de milioane de lei au fost investiți de către sectorul privat. 16% din suma investițiilor au fost acoperite din fondurile de subvenționare.

În același timp, în 2020, s-a plantat cu 150 ha de viță de vie mai mult decât în ultima perioadă. Soiul autohton feteasca regală a fost cel mai plantat.

Pe parcursul ultimilor ani, industria vitivinicolă a asigurat 8% din veniturile țării la export.

Republica Moldova rămâne a fi țara cu cea mai mare densitate a podgoriilor din întreaga lume, iar țării noastre îi revin 2% din exporturile de vinuri la nivel mondial. Sectorul beneficiază anual de circa 140 de milioane de lei prin prisma politicilor de subvenționare pentru înființarea plantațiilor vitivinicole și spre procesarea strugurilor.

Potrivit ministrului, din cauza declanșării pandemiei și secetei severe de anul trecut, anul vitivinicol 2020 a înregistrat o diminuare a producției globale cu circa 28% și o reducere a exportului de vinuri cu aproximativ 12%.

#reusite #vinuri #dificultati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.