Cum funcţionează dronele kamikaze iraniene folosite de Rusia în Ucraina

Zboară cu 185 de kilometri pe oră, au o rază de acţiune de aproape 2000 de kilometri şi nu poartă încărcături explozive mari.

Drona Shahed 136, denumită arma „democratică”, pentru că şi ţările „mai mici” o pot folosi, are un cost relativ mic. Sunt drone-kamikaze utilizate în raidurilor ruşilor asupra oraşelor Ucrainei.

Moscova, după luni de conflict, a observat scăderea stocurilor de rachete: a folosit până acum mii şi vrea să păstreze o parte pentru viitor.

Aşa că a apelat la ajutorul Iranul, care a furnizat sute de aeronave de recunoaştere Shahed 136 şi Mohajer. Mijloacele respective s-au dovedit eficiente, în special pentru terorizarea populaţiei.

Zboară cu 185 de kilometri pe oră, au o autonomie de 1.800 de kilometri (poate chiar mai mult), pot fi lansate din camioane, cu încărcături explozive nu foarte mari, sunt totuşi o ameninţare concretă pentru infrastructuri, pentru mediul urban şi pentru centrale electrice.

#drone #Iran #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii energetice continuă să concureze pentru activele internaționale ale Lukoil, în pofida acordului preliminar anunțat săptămâna trecută privind vânzarea portofoliului către fondul american de private equity Carlyle, au declarat surse apropiate negocierilor pentru Reuters.

Potrivit acestora, cel puțin două companii, inclusiv Chevron, analizează în continuare posibilitatea de a prelua activele Lukoil din afara Rusiei. Un parteneriat între Chevron și Quantum Energy Partners, precum și un grup condus de banca de investiții Xtellus Partners, poartă în continuare discuții atât cu Lukoil, cât și cu Guvernul SUA privind structura unei eventuale tranzacții.

Sursele precizează că acordul cu Carlyle nu este unul definitiv. Fondul american se află încă într-o etapă de analiză aprofundată a activelor, iar situația se poate schimba. Lukoil a confirmat, la rândul său, că negocierile cu alți potențiali cumpărători sunt în desfășurare.

Procesul de vânzare este complicat de sancțiunile internaționale. Trezoreria SUA a blocat până acum două tentative ale Lukoil de a-și vinde activele din străinătate, una către traderul elvețian Gunvor și alta printr-un schimb de acțiuni propus de Xtellus Partners. De asemenea, OFAC a informat că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie plasați într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, fondurile urmând să fie înghețate până la ridicarea sancțiunilor.

Lukoil are termen limită până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din afara Rusiei. Portofoliul internațional al companiei, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari, a atras interesul mai multor jucători majori din industrie, inclusiv Exxon Mobil. Acordul preliminar cu Carlyle, convenit la 29 ianuarie, exclude activele din Kazahstan.

În paralel, surse Reuters susțin că Carlyle discută cu investitori din Emiratele Arabe Unite pentru un posibil parteneriat. Fonduri suverane din Abu Dhabi, precum Mubadala, XRG și IHC, ar fi analizat preluarea unor participații în portofoliul de active, în cazul în care tranzacția va fi finalizată.

Pentru încheierea oricărui acord, este necesară aprobarea OFAC, precum și avizul Kremlin și al Banca Centrală a Rusiei, au mai precizat sursele.