Cum funcţionează dronele kamikaze iraniene folosite de Rusia în Ucraina

Zboară cu 185 de kilometri pe oră, au o rază de acţiune de aproape 2000 de kilometri şi nu poartă încărcături explozive mari.

Drona Shahed 136, denumită arma „democratică”, pentru că şi ţările „mai mici” o pot folosi, are un cost relativ mic. Sunt drone-kamikaze utilizate în raidurilor ruşilor asupra oraşelor Ucrainei.

Moscova, după luni de conflict, a observat scăderea stocurilor de rachete: a folosit până acum mii şi vrea să păstreze o parte pentru viitor.

Aşa că a apelat la ajutorul Iranul, care a furnizat sute de aeronave de recunoaştere Shahed 136 şi Mohajer. Mijloacele respective s-au dovedit eficiente, în special pentru terorizarea populaţiei.

Zboară cu 185 de kilometri pe oră, au o autonomie de 1.800 de kilometri (poate chiar mai mult), pot fi lansate din camioane, cu încărcături explozive nu foarte mari, sunt totuşi o ameninţare concretă pentru infrastructuri, pentru mediul urban şi pentru centrale electrice.

#drone #Iran #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.