Cum s-ar răsfrânge în întreaga lume o invazie rusă în Ucraina

30 Ian. 2022, 08:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Ian. 2022, 08:49 // Actual //  bani.md

Perspectiva unei invazii iminente a Rusiei în Ucraina a alarmat întreaga regiune, pentru că cei 44 de milioane de locuitori ai țării vecine riscă să fie târâți într-un conflict „cald” aproape inimaginabil în secolul XXI. Însă o astfel de mișcare a Kremlinului ar avea efecte și dincolo de granița comună a celor două state. Experții se tem că ar putea deschide o nouă eră de incertitudine în Europa de Est, ar putea perturba lanțurile de aprovizionare și economia globală și ar putea forța o schimbare a influenței geopolitice care să afecteze credibilitatea Occidentului, arată o analiză CNN, preluat de digi24.ro.

În cazul în care va avea loc o incursiune, nu este clar ce formă ar lua. Intențiile președintelui rus Vladimir Putin rămân greu de descifrat. „Orice război contemporan ar fi îngrozitor, dar sunt etape și etape ale groazei”, spune Nigel Gould-Davies, fost ambasador britanic în Belarus, în prezent analist pentru Rusia și Eurasia în cadrul think tank-ului Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

În același timp, un răspuns eficient al NATO este considerat crucial pentru a determina cât de îndelungate și cât de profunde vor fi efectele unei eventuale invazii, consideră analiștii. Orice mișcare a Rusiei pune la încercare hotărârea statelor occidentale și aduce o serie de incertitudini economice și de securitate.

Cea mai gravă criză de securitate din ultimele patru decenii

„Aceasta este cu siguranță cea mai gravă criză de securitate din Europa din anii 1980 încoace”, consideră Nigel Gould-Davies.

„Rusia și Occidentul au viziuni fundamental diferite asupra lumii, dar acest dezacord a fost ascuns sub preș ani de zile”, spune James Nixey, director al programului Rusia-Eurasia al think tank-ului Chatham House. „Acum, Rusia a decis că va ridica miza. Este o problemă reală, cu implicații globale”, punctează expertul.

Pe măsură ce amenințarea unei intervenții rusești în Ucraina a crescut, s-a amplificat și volumul retoricii Occidentului. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că vor exista „consecințe grave” în cazul unei invazii rusești. Premierul britanic Boris Johnson spune că țara sa va contribui la orice nouă desfășurare  de forțe ale NATO, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron avertizează că „prețul va fi foarte mare”, dacă Putin decide să acționeze.

Dar „amploarea reacției globale depinde de cât de amplă va fi intervenția Rusiei în Ucraina”, spune Nixey.

O nouă linie de front în Europa

Consecințele imediate, dincolo de Ucraina, ar fi resimțite în statele est-europene și baltice, care s-ar trezi la ușa lor cu o Rusie belicoasă. „Ucraina se învecinează cu mai multe state NATO. Va exista o mare îngrijorare că nu este vorba doar de ceva ce se întâmplă în apropiere și care ar putea avea efecte de propagare, dar și că securitatea lor ar fi amenințată”, spune Nigel Gould-Davies. „Dacă Rusiei i se permite – sau dacă nu este descurajată – să redeseneze granițe, atunci este destul de clar că Rusia va ține cont de acest lucru și atunci, ce mai urmează?”, se întreabă analistul.

Prin urmare, multe depind de răspunsul dat de NATO și probabil că țările aflate în prima linie vor putea vedea rapid o prezență sporită a trupelor NATO pe teritoriul lor. Până la 8.500 de soldați americani au fost plasați în stare de alertă sporită pentru o posibilă desfășurare în Europa de Est. CNN, care citează trei oficiali americani, susține că Statele Unite și aliații ar putea trimite detașamente suplimentare în România, Bulgaria și Ungaria chiar în zilele următoare.

Ucraina nu este membră a NATO, iar Alianța nu va trimite probabil soldați în această țară. Dar, în urma unei incursiuni rusești, este probabilă o prezență masivă de trupe de-a lungul flancului estic al NATO, care să fie menținute atât timp cât Rusia se află în Ucraina – o perspectivă ce amintește de zidul din timpul Războiului Rece ce despărțea Estul de Vest.

Dincolo de răspunsul de descurajare dat de NATO pe flancul estic, trebuie să existe și o strategie de luptă în această regiune, este de părere Neil Melvin, director pentru studii de securitate internațională la Royal United Services Institute (RUSI). „În Europa, acest lucru ar schimba enorm lucrurile – pentru că suntem atât de departe de a gândi în acești termeni”, recunoaște el. Expertul crede că aceste state vor avea nevoie de forțe suficient de mari, care să fie aduse din SUA, pe o perioadă lungă de timp și care să lupte inclusiv în plan cibernetic. „Va fi o schimbare uriașă”, prezice expertul.

25 Sept. 2026, 15:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 15:52 // Actual //  Ursu Victor

România a transformat donarea de sânge într-un instrument inedit de finanțare a datoriei publice. Donatorii pot cumpăra titluri de stat cu dobânzi preferențiale, iar programul a atras deja miliarde de lei de la investitorii individuali, relatează Bloomberg.

Publicația prezintă cazul lui Ionuț Nedelea, un manager de proiect în vârstă de 46 de ani, care donează sânge de câteva ori pe an. După donare, acesta folosește certificatul primit pentru a putea cumpăra titlurile de stat destinate donatorilor.

Dobânda oferită poate depăși 7% și este cu aproximativ un punct procentual mai mare decât cea disponibilă în mod obișnuit investitorilor de retail.

Programul urmărește două obiective: să stimuleze donarea de sânge și, în același timp, să atragă bani de la populație pentru finanțarea statului. Potrivit Bloomberg, aproximativ 2,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 604 milioane de dolari, au fost atrași de la începutul anului 2025 prin această facilitate, cu participarea a zeci de mii de investitori.

Titlurile de stat destinate populației au devenit o sursă importantă de finanțare pentru București. Bloomberg estimează că programele pentru investitorii individuali, inclusiv facilitatea acordată donatorilor de sânge, acoperă aproape o cincime din necesarul total de împrumut al statului.

Un avantaj pentru guvern este comportamentul investitorilor de retail, care tind să păstreze titlurile până la maturitate. În schimb, unele fonduri și instituții financiare străine își pot retrage mai rapid capitalul în perioade de volatilitate.

Fenomenul nu este specific doar României. Italia, Japonia și Brazilia dezvoltă, de asemenea, programe prin care populația este încurajată să investească direct în obligațiuni guvernamentale.

La nivelul statelor monitorizate de OCDE, gospodăriile dețineau aproximativ 11% din datoria guvernamentală în 2024, de peste două ori mai mult decât în 2021.

Programul românesc destinat donatorilor de sânge a fost lansat în 2023. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, susține că dobânda suplimentară este justificată de beneficiul social.

„Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”, a declarat Nanu pentru Bloomberg.

Strategia nu este însă lipsită de critici. Dobânzile preferențiale și facilitățile fiscale pot face investitorii de retail o sursă mai scumpă de finanțare pentru stat. Totodată, transferul economiilor din depozitele bancare către obligațiuni guvernamentale poate pune presiune asupra sistemului bancar.

Pentru investitori, însă, diferența de dobândă rămâne atractivă. Laviniu Beze, reprezentant al unei asociații a investitorilor de retail, spune că donează sânge de patru ori pe an, iar titlurile de stat au ajuns să reprezinte 40% din portofoliul său.

„Am tradingul în sânge”, a glumit acesta, explicând că un punct procentual suplimentar la dobândă este greu de ignorat pentru un investitor.

Republica Moldova are un deficit bugetar 23 de miliarde de lei planificat pentru anul 2026, cu 2 miliarde mai mult față de deficitul estimat anterior.