Cum s-ar răsfrânge în întreaga lume o invazie rusă în Ucraina

30 Ian. 2022, 08:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Ian. 2022, 08:49 // Actual //  bani.md

Perspectiva unei invazii iminente a Rusiei în Ucraina a alarmat întreaga regiune, pentru că cei 44 de milioane de locuitori ai țării vecine riscă să fie târâți într-un conflict „cald” aproape inimaginabil în secolul XXI. Însă o astfel de mișcare a Kremlinului ar avea efecte și dincolo de granița comună a celor două state. Experții se tem că ar putea deschide o nouă eră de incertitudine în Europa de Est, ar putea perturba lanțurile de aprovizionare și economia globală și ar putea forța o schimbare a influenței geopolitice care să afecteze credibilitatea Occidentului, arată o analiză CNN, preluat de digi24.ro.

În cazul în care va avea loc o incursiune, nu este clar ce formă ar lua. Intențiile președintelui rus Vladimir Putin rămân greu de descifrat. „Orice război contemporan ar fi îngrozitor, dar sunt etape și etape ale groazei”, spune Nigel Gould-Davies, fost ambasador britanic în Belarus, în prezent analist pentru Rusia și Eurasia în cadrul think tank-ului Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

În același timp, un răspuns eficient al NATO este considerat crucial pentru a determina cât de îndelungate și cât de profunde vor fi efectele unei eventuale invazii, consideră analiștii. Orice mișcare a Rusiei pune la încercare hotărârea statelor occidentale și aduce o serie de incertitudini economice și de securitate.

Cea mai gravă criză de securitate din ultimele patru decenii

„Aceasta este cu siguranță cea mai gravă criză de securitate din Europa din anii 1980 încoace”, consideră Nigel Gould-Davies.

„Rusia și Occidentul au viziuni fundamental diferite asupra lumii, dar acest dezacord a fost ascuns sub preș ani de zile”, spune James Nixey, director al programului Rusia-Eurasia al think tank-ului Chatham House. „Acum, Rusia a decis că va ridica miza. Este o problemă reală, cu implicații globale”, punctează expertul.

Pe măsură ce amenințarea unei intervenții rusești în Ucraina a crescut, s-a amplificat și volumul retoricii Occidentului. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că vor exista „consecințe grave” în cazul unei invazii rusești. Premierul britanic Boris Johnson spune că țara sa va contribui la orice nouă desfășurare  de forțe ale NATO, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron avertizează că „prețul va fi foarte mare”, dacă Putin decide să acționeze.

Dar „amploarea reacției globale depinde de cât de amplă va fi intervenția Rusiei în Ucraina”, spune Nixey.

O nouă linie de front în Europa

Consecințele imediate, dincolo de Ucraina, ar fi resimțite în statele est-europene și baltice, care s-ar trezi la ușa lor cu o Rusie belicoasă. „Ucraina se învecinează cu mai multe state NATO. Va exista o mare îngrijorare că nu este vorba doar de ceva ce se întâmplă în apropiere și care ar putea avea efecte de propagare, dar și că securitatea lor ar fi amenințată”, spune Nigel Gould-Davies. „Dacă Rusiei i se permite – sau dacă nu este descurajată – să redeseneze granițe, atunci este destul de clar că Rusia va ține cont de acest lucru și atunci, ce mai urmează?”, se întreabă analistul.

Prin urmare, multe depind de răspunsul dat de NATO și probabil că țările aflate în prima linie vor putea vedea rapid o prezență sporită a trupelor NATO pe teritoriul lor. Până la 8.500 de soldați americani au fost plasați în stare de alertă sporită pentru o posibilă desfășurare în Europa de Est. CNN, care citează trei oficiali americani, susține că Statele Unite și aliații ar putea trimite detașamente suplimentare în România, Bulgaria și Ungaria chiar în zilele următoare.

Ucraina nu este membră a NATO, iar Alianța nu va trimite probabil soldați în această țară. Dar, în urma unei incursiuni rusești, este probabilă o prezență masivă de trupe de-a lungul flancului estic al NATO, care să fie menținute atât timp cât Rusia se află în Ucraina – o perspectivă ce amintește de zidul din timpul Războiului Rece ce despărțea Estul de Vest.

Dincolo de răspunsul de descurajare dat de NATO pe flancul estic, trebuie să existe și o strategie de luptă în această regiune, este de părere Neil Melvin, director pentru studii de securitate internațională la Royal United Services Institute (RUSI). „În Europa, acest lucru ar schimba enorm lucrurile – pentru că suntem atât de departe de a gândi în acești termeni”, recunoaște el. Expertul crede că aceste state vor avea nevoie de forțe suficient de mari, care să fie aduse din SUA, pe o perioadă lungă de timp și care să lupte inclusiv în plan cibernetic. „Va fi o schimbare uriașă”, prezice expertul.

21 Nov. 2026, 10:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2026, 10:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

România pregătește construcția unui nou pod rutier peste Prut, în zona Stânca–Costești, care va permite camioanelor să traverseze frontiera cu Republica Moldova fără să mai utilizeze drumul de pe barajul lacului de acumulare. Proiectul prevede un pod de 170 de metri, o șosea de legătură de 5,73 kilometri și un punct vamal modern, cu șase porți pe fiecare sens de circulație. Costul estimat al lucrărilor se apropie de jumătate de miliard de lei românești.

Potrivit documentației de mediu consultate de publicația APIX.ro, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pregătește investiția în județul Botoșani, cea mai mare parte a noii legături rutiere urmând să fie construită pe teritoriul Republicii Moldova.

În prezent, traversarea frontierei la Stânca–Costești se realizează pe barajul lacului de acumulare. Din motive de siguranță, circulația și staționarea camioanelor sunt restricționate, ceea ce contribuie la formarea blocajelor în punctul de trecere a frontierei.

Noul pod va fi amplasat mai la sud de actuala trecere, iar infrastructura vamală va include benzi dedicate camioanelor, pentru fluidizarea transportului de mărfuri între cele două țări.

Conform proiectului, pe teritoriul României, drumul se va desprinde din DN24C printr-un sens giratoriu amplasat la aproximativ 300 de metri de localitatea Stânca, din orașul Ștefănești. Traseul va continua circa 1,7 kilometri până la frontieră, după care va traversa Prutul și se va prelungi cu aproximativ patru kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, până la conectarea cu drumul regional R7.

Șoseaua va avea inițial câte o bandă pe sens, însă proiectanții propun rezervarea terenului necesar pentru o eventuală extindere ulterioară la profil de drum expres.

Studiul de fezabilitate analizează două soluții tehnice pentru realizarea podului. Prima variantă, cu grinzi metalice și placă de beton, presupune lucrări estimate la 477,1 milioane de lei românești, fără TVA. Cea de-a doua variantă, cu structură din beton, ar costa aproximativ 480,8 milioane de lei românești.

Aceste sume reprezintă doar costurile lucrărilor de construcții și montaj, valoarea totală a investiției urmând să fie stabilită ulterior.

În ceea ce privește calendarul, proiectanții estimează șase luni pentru elaborarea proiectului tehnic și obținerea documentației de autorizare, urmate de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Termenele sunt estimative, nefiind anunțată deocamdată o dată certă pentru începerea șantierului.