Cum s-ar răsfrânge în întreaga lume o invazie rusă în Ucraina

Perspectiva unei invazii iminente a Rusiei în Ucraina a alarmat întreaga regiune, pentru că cei 44 de milioane de locuitori ai țării vecine riscă să fie târâți într-un conflict „cald” aproape inimaginabil în secolul XXI. Însă o astfel de mișcare a Kremlinului ar avea efecte și dincolo de granița comună a celor două state. Experții se tem că ar putea deschide o nouă eră de incertitudine în Europa de Est, ar putea perturba lanțurile de aprovizionare și economia globală și ar putea forța o schimbare a influenței geopolitice care să afecteze credibilitatea Occidentului, arată o analiză CNN, preluat de digi24.ro.

În cazul în care va avea loc o incursiune, nu este clar ce formă ar lua. Intențiile președintelui rus Vladimir Putin rămân greu de descifrat. „Orice război contemporan ar fi îngrozitor, dar sunt etape și etape ale groazei”, spune Nigel Gould-Davies, fost ambasador britanic în Belarus, în prezent analist pentru Rusia și Eurasia în cadrul think tank-ului Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

În același timp, un răspuns eficient al NATO este considerat crucial pentru a determina cât de îndelungate și cât de profunde vor fi efectele unei eventuale invazii, consideră analiștii. Orice mișcare a Rusiei pune la încercare hotărârea statelor occidentale și aduce o serie de incertitudini economice și de securitate.

Cea mai gravă criză de securitate din ultimele patru decenii

„Aceasta este cu siguranță cea mai gravă criză de securitate din Europa din anii 1980 încoace”, consideră Nigel Gould-Davies.

„Rusia și Occidentul au viziuni fundamental diferite asupra lumii, dar acest dezacord a fost ascuns sub preș ani de zile”, spune James Nixey, director al programului Rusia-Eurasia al think tank-ului Chatham House. „Acum, Rusia a decis că va ridica miza. Este o problemă reală, cu implicații globale”, punctează expertul.

Pe măsură ce amenințarea unei intervenții rusești în Ucraina a crescut, s-a amplificat și volumul retoricii Occidentului. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că vor exista „consecințe grave” în cazul unei invazii rusești. Premierul britanic Boris Johnson spune că țara sa va contribui la orice nouă desfășurare de forțe ale NATO, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron avertizează că „prețul va fi foarte mare”, dacă Putin decide să acționeze.

Dar „amploarea reacției globale depinde de cât de amplă va fi intervenția Rusiei în Ucraina”, spune Nixey.

O nouă linie de front în Europa

Consecințele imediate, dincolo de Ucraina, ar fi resimțite în statele est-europene și baltice, care s-ar trezi la ușa lor cu o Rusie belicoasă. „Ucraina se învecinează cu mai multe state NATO. Va exista o mare îngrijorare că nu este vorba doar de ceva ce se întâmplă în apropiere și care ar putea avea efecte de propagare, dar și că securitatea lor ar fi amenințată”, spune Nigel Gould-Davies. „Dacă Rusiei i se permite – sau dacă nu este descurajată – să redeseneze granițe, atunci este destul de clar că Rusia va ține cont de acest lucru și atunci, ce mai urmează?”, se întreabă analistul.

Prin urmare, multe depind de răspunsul dat de NATO și probabil că țările aflate în prima linie vor putea vedea rapid o prezență sporită a trupelor NATO pe teritoriul lor. Până la 8.500 de soldați americani au fost plasați în stare de alertă sporită pentru o posibilă desfășurare în Europa de Est. CNN, care citează trei oficiali americani, susține că Statele Unite și aliații ar putea trimite detașamente suplimentare în România, Bulgaria și Ungaria chiar în zilele următoare.

Ucraina nu este membră a NATO, iar Alianța nu va trimite probabil soldați în această țară. Dar, în urma unei incursiuni rusești, este probabilă o prezență masivă de trupe de-a lungul flancului estic al NATO, care să fie menținute atât timp cât Rusia se află în Ucraina – o perspectivă ce amintește de zidul din timpul Războiului Rece ce despărțea Estul de Vest.

Dincolo de răspunsul de descurajare dat de NATO pe flancul estic, trebuie să existe și o strategie de luptă în această regiune, este de părere Neil Melvin, director pentru studii de securitate internațională la Royal United Services Institute (RUSI). „În Europa, acest lucru ar schimba enorm lucrurile – pentru că suntem atât de departe de a gândi în acești termeni”, recunoaște el. Expertul crede că aceste state vor avea nevoie de forțe suficient de mari, care să fie aduse din SUA, pe o perioadă lungă de timp și care să lupte inclusiv în plan cibernetic. „Va fi o schimbare uriașă”, prezice expertul.

#atac #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii din România cer autorităților să introducă un sistem strict de control și trasabilitate pentru cerealele ucrainene care tranzitează teritoriul țării, inclusiv pentru transporturile care ajung în România prin Republica Moldova. Solicitarea vine pe fondul informațiilor privind reactivarea culoarelor de solidaritate pentru produsele agricole din Ucraina și al temerilor că un nou val de transporturi ar putea pune presiune pe piața și infrastructura logistică românească.

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) avertizează că repetarea situației din 2022-2023 ar putea genera dezechilibre importante pentru agricultorii români și pentru sectorul transporturilor.

„Agricultura are nevoie de un miracol sau măcar de o serie de măsuri de bun-simț pentru a face față problemelor asociate cu tranzitul cerealelor ucrainene pe teritoriul României. Luând în calcul amintirea recentă a ceea ce s-a întâmplat în 2022-2023, coroborată cu faptul că se aude în spațiul public despre posibilitatea deschiderii din nou a culoarelor de solidaritate, vreau să trag un semnal de alarmă: acest lucru poate genera disproporții foarte mari în piață, cu efecte negative asupra sectorului agricol și logisticii”, a declarat președintele LAPAR, Matei Titianu.

Organizația propune ca toate transporturile de cereale care intră în România din Ucraina, direct sau prin Republica Moldova, să fie avizate în prealabil. Autoritățile ar urma să cunoască din timp marfa transportată, modalitatea de transport și punctul de trecere a frontierei.

LAPAR cere și ca documentele de intrare să fie corelate obligatoriu cu cele de ieșire din România. Scopul este ca autoritățile să poată verifica dacă întreaga cantitate declarată ca fiind în tranzit părăsește efectiv țara.

Fermierii români solicită, de asemenea, prioritate pentru mărfurile autohtone în ceea ce privește transportul, depozitarea și operațiunile portuare. Organizația propune folosirea antrepozitelor, stabilirea unor trasee predefinite și monitorizate de CNAIR și Poliția Română, precum și utilizarea cântarelor mobile la punctele de frontieră, inclusiv la frontiera cu Republica Moldova.

Pentru transportul feroviar, LAPAR cere verificarea sigiliilor aplicate la gurile de încărcare și descărcare, astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit până la destinație.

Organizația susține că aceste măsuri sunt necesare într-un moment în care infrastructura României este deja supusă unei presiuni importante. Nivelul scăzut al Dunării afectează transportul fluvial, rețeaua rutieră este aglomerată, iar costurile de transport și energie au crescut.

Problema are însă o legătură directă și cu Republica Moldova. În august, Chișinăul și Kievul au convenit o reducere de 50% a tarifelor pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene pe teritoriul Republicii Moldova. Noul regim se aplică din 10 august și este valabil până la sfârșitul anului 2026.

Înțelegerea vine după ce Ucraina a început să caute rute alternative pentru exportul cerealelor, în contextul atacurilor asupra infrastructurii portuare de la Marea Neagră. Una dintre rutele vizate este transportul cerealelor pe calea ferată prin Republica Moldova până la Portul Constanța din România.

Potrivit estimărilor prezentate în cadrul discuțiilor, un asemenea coridor feroviar ar putea ajunge la 4,5 milioane de tone de cereale anual, ceea ce ar reprezenta aproximativ 10% din exporturile ucrainene.