Cum s-ar răsfrânge în întreaga lume o invazie rusă în Ucraina

30 Ian. 2022, 08:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Ian. 2022, 08:49 // Actual //  bani.md

Perspectiva unei invazii iminente a Rusiei în Ucraina a alarmat întreaga regiune, pentru că cei 44 de milioane de locuitori ai țării vecine riscă să fie târâți într-un conflict „cald” aproape inimaginabil în secolul XXI. Însă o astfel de mișcare a Kremlinului ar avea efecte și dincolo de granița comună a celor două state. Experții se tem că ar putea deschide o nouă eră de incertitudine în Europa de Est, ar putea perturba lanțurile de aprovizionare și economia globală și ar putea forța o schimbare a influenței geopolitice care să afecteze credibilitatea Occidentului, arată o analiză CNN, preluat de digi24.ro.

În cazul în care va avea loc o incursiune, nu este clar ce formă ar lua. Intențiile președintelui rus Vladimir Putin rămân greu de descifrat. „Orice război contemporan ar fi îngrozitor, dar sunt etape și etape ale groazei”, spune Nigel Gould-Davies, fost ambasador britanic în Belarus, în prezent analist pentru Rusia și Eurasia în cadrul think tank-ului Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

În același timp, un răspuns eficient al NATO este considerat crucial pentru a determina cât de îndelungate și cât de profunde vor fi efectele unei eventuale invazii, consideră analiștii. Orice mișcare a Rusiei pune la încercare hotărârea statelor occidentale și aduce o serie de incertitudini economice și de securitate.

Cea mai gravă criză de securitate din ultimele patru decenii

„Aceasta este cu siguranță cea mai gravă criză de securitate din Europa din anii 1980 încoace”, consideră Nigel Gould-Davies.

„Rusia și Occidentul au viziuni fundamental diferite asupra lumii, dar acest dezacord a fost ascuns sub preș ani de zile”, spune James Nixey, director al programului Rusia-Eurasia al think tank-ului Chatham House. „Acum, Rusia a decis că va ridica miza. Este o problemă reală, cu implicații globale”, punctează expertul.

Pe măsură ce amenințarea unei intervenții rusești în Ucraina a crescut, s-a amplificat și volumul retoricii Occidentului. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că vor exista „consecințe grave” în cazul unei invazii rusești. Premierul britanic Boris Johnson spune că țara sa va contribui la orice nouă desfășurare  de forțe ale NATO, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron avertizează că „prețul va fi foarte mare”, dacă Putin decide să acționeze.

Dar „amploarea reacției globale depinde de cât de amplă va fi intervenția Rusiei în Ucraina”, spune Nixey.

O nouă linie de front în Europa

Consecințele imediate, dincolo de Ucraina, ar fi resimțite în statele est-europene și baltice, care s-ar trezi la ușa lor cu o Rusie belicoasă. „Ucraina se învecinează cu mai multe state NATO. Va exista o mare îngrijorare că nu este vorba doar de ceva ce se întâmplă în apropiere și care ar putea avea efecte de propagare, dar și că securitatea lor ar fi amenințată”, spune Nigel Gould-Davies. „Dacă Rusiei i se permite – sau dacă nu este descurajată – să redeseneze granițe, atunci este destul de clar că Rusia va ține cont de acest lucru și atunci, ce mai urmează?”, se întreabă analistul.

Prin urmare, multe depind de răspunsul dat de NATO și probabil că țările aflate în prima linie vor putea vedea rapid o prezență sporită a trupelor NATO pe teritoriul lor. Până la 8.500 de soldați americani au fost plasați în stare de alertă sporită pentru o posibilă desfășurare în Europa de Est. CNN, care citează trei oficiali americani, susține că Statele Unite și aliații ar putea trimite detașamente suplimentare în România, Bulgaria și Ungaria chiar în zilele următoare.

Ucraina nu este membră a NATO, iar Alianța nu va trimite probabil soldați în această țară. Dar, în urma unei incursiuni rusești, este probabilă o prezență masivă de trupe de-a lungul flancului estic al NATO, care să fie menținute atât timp cât Rusia se află în Ucraina – o perspectivă ce amintește de zidul din timpul Războiului Rece ce despărțea Estul de Vest.

Dincolo de răspunsul de descurajare dat de NATO pe flancul estic, trebuie să existe și o strategie de luptă în această regiune, este de părere Neil Melvin, director pentru studii de securitate internațională la Royal United Services Institute (RUSI). „În Europa, acest lucru ar schimba enorm lucrurile – pentru că suntem atât de departe de a gândi în acești termeni”, recunoaște el. Expertul crede că aceste state vor avea nevoie de forțe suficient de mari, care să fie aduse din SUA, pe o perioadă lungă de timp și care să lupte inclusiv în plan cibernetic. „Va fi o schimbare uriașă”, prezice expertul.

29 Sept. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 16:31 // Actual //  Ursu Victor

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.