Cum s-ar răsfrânge în întreaga lume o invazie rusă în Ucraina

Perspectiva unei invazii iminente a Rusiei în Ucraina a alarmat întreaga regiune, pentru că cei 44 de milioane de locuitori ai țării vecine riscă să fie târâți într-un conflict „cald” aproape inimaginabil în secolul XXI. Însă o astfel de mișcare a Kremlinului ar avea efecte și dincolo de granița comună a celor două state. Experții se tem că ar putea deschide o nouă eră de incertitudine în Europa de Est, ar putea perturba lanțurile de aprovizionare și economia globală și ar putea forța o schimbare a influenței geopolitice care să afecteze credibilitatea Occidentului, arată o analiză CNN, preluat de digi24.ro.

În cazul în care va avea loc o incursiune, nu este clar ce formă ar lua. Intențiile președintelui rus Vladimir Putin rămân greu de descifrat. „Orice război contemporan ar fi îngrozitor, dar sunt etape și etape ale groazei”, spune Nigel Gould-Davies, fost ambasador britanic în Belarus, în prezent analist pentru Rusia și Eurasia în cadrul think tank-ului Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

În același timp, un răspuns eficient al NATO este considerat crucial pentru a determina cât de îndelungate și cât de profunde vor fi efectele unei eventuale invazii, consideră analiștii. Orice mișcare a Rusiei pune la încercare hotărârea statelor occidentale și aduce o serie de incertitudini economice și de securitate.

Cea mai gravă criză de securitate din ultimele patru decenii

„Aceasta este cu siguranță cea mai gravă criză de securitate din Europa din anii 1980 încoace”, consideră Nigel Gould-Davies.

„Rusia și Occidentul au viziuni fundamental diferite asupra lumii, dar acest dezacord a fost ascuns sub preș ani de zile”, spune James Nixey, director al programului Rusia-Eurasia al think tank-ului Chatham House. „Acum, Rusia a decis că va ridica miza. Este o problemă reală, cu implicații globale”, punctează expertul.

Pe măsură ce amenințarea unei intervenții rusești în Ucraina a crescut, s-a amplificat și volumul retoricii Occidentului. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că vor exista „consecințe grave” în cazul unei invazii rusești. Premierul britanic Boris Johnson spune că țara sa va contribui la orice nouă desfășurare de forțe ale NATO, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron avertizează că „prețul va fi foarte mare”, dacă Putin decide să acționeze.

Dar „amploarea reacției globale depinde de cât de amplă va fi intervenția Rusiei în Ucraina”, spune Nixey.

O nouă linie de front în Europa

Consecințele imediate, dincolo de Ucraina, ar fi resimțite în statele est-europene și baltice, care s-ar trezi la ușa lor cu o Rusie belicoasă. „Ucraina se învecinează cu mai multe state NATO. Va exista o mare îngrijorare că nu este vorba doar de ceva ce se întâmplă în apropiere și care ar putea avea efecte de propagare, dar și că securitatea lor ar fi amenințată”, spune Nigel Gould-Davies. „Dacă Rusiei i se permite – sau dacă nu este descurajată – să redeseneze granițe, atunci este destul de clar că Rusia va ține cont de acest lucru și atunci, ce mai urmează?”, se întreabă analistul.

Prin urmare, multe depind de răspunsul dat de NATO și probabil că țările aflate în prima linie vor putea vedea rapid o prezență sporită a trupelor NATO pe teritoriul lor. Până la 8.500 de soldați americani au fost plasați în stare de alertă sporită pentru o posibilă desfășurare în Europa de Est. CNN, care citează trei oficiali americani, susține că Statele Unite și aliații ar putea trimite detașamente suplimentare în România, Bulgaria și Ungaria chiar în zilele următoare.

Ucraina nu este membră a NATO, iar Alianța nu va trimite probabil soldați în această țară. Dar, în urma unei incursiuni rusești, este probabilă o prezență masivă de trupe de-a lungul flancului estic al NATO, care să fie menținute atât timp cât Rusia se află în Ucraina – o perspectivă ce amintește de zidul din timpul Războiului Rece ce despărțea Estul de Vest.

Dincolo de răspunsul de descurajare dat de NATO pe flancul estic, trebuie să existe și o strategie de luptă în această regiune, este de părere Neil Melvin, director pentru studii de securitate internațională la Royal United Services Institute (RUSI). „În Europa, acest lucru ar schimba enorm lucrurile – pentru că suntem atât de departe de a gândi în acești termeni”, recunoaște el. Expertul crede că aceste state vor avea nevoie de forțe suficient de mari, care să fie aduse din SUA, pe o perioadă lungă de timp și care să lupte inclusiv în plan cibernetic. „Va fi o schimbare uriașă”, prezice expertul.

#atac #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.