Cum să lăudăm copiii corect? Cum să crești copii încrezători și puternici din punct de vedere mental

În calitate de părinți, dorim ca copiii noștri să se simtă bine cu ei înșiși, așa că încercăm să-i lăudăm cât mai mult posibil.

Nu este neapărat un lucru rău. Cercetările arată că există beneficii în a lăuda copiii. Un compliment simplu poate genera valoare de sine și mândrie. Cu toate acestea, depinde ce fel de laudă oferim, precum și când și cât de des.

Supraevaluarea talentului unui copil („Acest lucru pare uimitor!” „Ești atât de frumos!” „Bună treabă!”) poate avea efecte negative asupra stimei de sine a lui. Reacțiile exagerate, pot determina copiii să se concentreze doar asupra lucrurilor care le pot afecta stima de sine. S-ar putea să simtă anxietate de performanță („Dacă greșesc acest răspuns, sunt prost”), de exemplu, sau cred că sunt apreciați doar pentru aspectul lor („Ce se întâmplă dacă oamenii cred că arăt ciudat în această cămașă? Atunci au câștigat ‘ nu mă iubești ”).

Deci, ar trebui să nu-ți lauzi deloc copiii? Desigur că nu. Dar există modalități corecte și greșite de a lăuda. Iată ce fac întotdeauna părinții copiilor încrezători, auto-motivați și puternici din punct de vedere mental:

1. Ei laudă procesul

Când lăudați procesul (de exemplu, copilul depune eforturi într-o sarcină de matematică), în loc de talent sau rezultat (de exemplu, capacitatea naturală a copilului de a rezolva rapid problemele de matematică), copiii sunt mai predispuși să dezvolte o atitudine pozitivă față de provocările viitoare .

În anii ’90, Carol S. Dweck, profesor de psihologie la Stanford’s Graduate School of Education, a studiat efectele acestor tipuri de laude. Într-un experiment, unui grup de copii i s-a spus că au avut succes pentru că erau deștepți, în timp ce celui de-al doilea grup i s-a spus că au avut succes pentru că au muncit din greu.

Când celor două grupuri li s-au oferit o varietate de puzzle-uri, copiii din al doilea grup au fost mai predispuși să aleagă un puzzle mai greu. Dweck a constatat, de asemenea, că lăudarea procesului îi face să fie mai susceptibili să se simtă încrezători într-o sarcină, chiar dacă au greșit.

2. Nu fac din ea niciodată o competiție

Părinților le place să compare – nu ne putem abține! Și uneori, chiar le vom spune copiilor noștri că sunt mai buni decât alții („Ai marcat mai multe goluri decât toți coechipierii tăi la un loc!”).

Adesea, se face cu intenții bune. Vrem să se simtă la fel de mândri ca și noi și să fie motivați să facă și mai bine data viitoare … dar din toate motivele greșite.

Nu este sănătos să fii prins într-un cerc vicios de concurență. Comparațiile sociale îi pot învăța pe copii să măsoare întotdeauna succesul pe baza rezultatelor altor persoane.

Și mai rău, potrivit cercetărilor, oferirea de laude copiilor în ceea ce privește comparația, în unele cazuri, poate cultiva narcisismul, comportamentul de căutare a atenției și lipsa valorilor muncii în echipă.

O abordare mai bună? Încurajați-i să compare eforturile lor din trecut cu eforturile lor actuale, mai degrabă decât cu alte persoane. Acest lucru îi face să se autodepășească și să nu mai compare rezultatele sale cu cele ale colegilor/prietenilor.

3. Folosesc un limbaj de observație

În loc să spuneți „Este atât de bine!”, Poate doriți să spuneți: „Îmi plac culorile din pictura ta. Spune-mi mai multe despre motivul pentru care le-ai ales. ” (Iată ce înseamnă a lăuda procesul.)

Un alt exemplu: În loc să spui: „Arătai ca un profesionist, mergând pe bicicleta aia!”, Părinții copiilor motivați ar putea spune ceva de genul: „Ai fost atât de atent și concentrat în timp ce conduceai bicicleta. Chiar și când te-ai clătinat puțin și aproape căzi, ai continuat! A fost grozav de urmărit. ”

Aceste modificări simple de limbaj vă pot ajuta copiii să se simtă mândri de ei înșiși pentru că depun eforturi în ceva. De asemenea, îi poate face mai entuziasmați să-și asume lucruri mai provocatoare în viitor.

În cele din urmă, este important să creăm un mediu de siguranță emoțională. Dacă copilul nu a reușit un test de ortografie, abțineți-vă să le spuneți că ar fi trebuit să studieze mai mult. În schimb, întreabă-i ce cred că pot face pentru a se îmbunătăți data viitoare.

Copiii trebuie să știe că pot veni la părinții lor nu numai atunci când au făcut ceva bine, ci și atunci când se luptă cu o anumită sarcină sau provocare.

#sanatate mentala #lauda #incredere #inteligenta emotionala #parinti #copii #dezvoltare personală

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.