Cum să lăudăm copiii corect? Cum să crești copii încrezători și puternici din punct de vedere mental

19 Iul. 2021, 17:24
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
19 Iul. 2021, 17:24 // Oameni şi Idei //  MD Bani

În calitate de părinți, dorim ca copiii noștri să se simtă bine cu ei înșiși, așa că încercăm să-i lăudăm cât mai mult posibil.

Nu este neapărat un lucru rău. Cercetările arată că există beneficii în a lăuda copiii. Un compliment simplu poate genera valoare de sine și mândrie. Cu toate acestea, depinde ce fel de laudă oferim, precum și când și cât de des.

Supraevaluarea talentului unui copil („Acest lucru pare uimitor!” „Ești atât de frumos!” „Bună treabă!”) poate avea efecte negative asupra stimei de sine a lui. Reacțiile exagerate, pot determina copiii să se concentreze doar asupra lucrurilor care le pot afecta stima de sine. S-ar putea să simtă anxietate de performanță („Dacă greșesc acest răspuns, sunt prost”), de exemplu, sau cred că sunt apreciați doar pentru aspectul lor („Ce se întâmplă dacă oamenii cred că arăt ciudat în această cămașă? Atunci au câștigat ‘ nu mă iubești ”).

Deci, ar trebui să nu-ți lauzi deloc copiii? Desigur că nu. Dar există modalități corecte și greșite de a lăuda. Iată ce fac întotdeauna părinții copiilor încrezători, auto-motivați și puternici din punct de vedere mental:

1. Ei laudă procesul

Când lăudați procesul (de exemplu, copilul depune eforturi într-o sarcină de matematică), în loc de talent sau rezultat (de exemplu, capacitatea naturală a copilului de a rezolva rapid problemele de matematică), copiii sunt mai predispuși să dezvolte o atitudine pozitivă față de provocările viitoare .

În anii ’90, Carol S. Dweck, profesor de psihologie la Stanford’s Graduate School of Education, a studiat efectele acestor tipuri de laude. Într-un experiment, unui grup de copii i s-a spus că au avut succes pentru că erau deștepți, în timp ce celui de-al doilea grup i s-a spus că au avut succes pentru că au muncit din greu.

Când celor două grupuri li s-au oferit o varietate de puzzle-uri, copiii din al doilea grup au fost mai predispuși să aleagă un puzzle mai greu. Dweck a constatat, de asemenea, că lăudarea procesului îi face să fie mai susceptibili să se simtă încrezători într-o sarcină, chiar dacă au greșit.

2. Nu fac din ea niciodată o competiție

Părinților le place să compare – nu ne putem abține! Și uneori, chiar le vom spune copiilor noștri că sunt mai buni decât alții („Ai marcat mai multe goluri decât toți coechipierii tăi la un loc!”).

Adesea, se face cu intenții bune. Vrem să se simtă la fel de mândri ca și noi și să fie motivați să facă și mai bine data viitoare … dar din toate motivele greșite.

Nu este sănătos să fii prins într-un cerc vicios de concurență. Comparațiile sociale îi pot învăța pe copii să măsoare întotdeauna succesul pe baza rezultatelor altor persoane.

Și mai rău, potrivit cercetărilor, oferirea de laude copiilor în ceea ce privește comparația, în unele cazuri, poate cultiva narcisismul, comportamentul de căutare a atenției și lipsa valorilor muncii în echipă.

O abordare mai bună? Încurajați-i să compare eforturile lor din trecut cu eforturile lor actuale, mai degrabă decât cu alte persoane. Acest lucru îi face să se autodepășească și să nu mai compare rezultatele sale cu cele ale colegilor/prietenilor.

3. Folosesc un limbaj de observație

În loc să spuneți „Este atât de bine!”, Poate doriți să spuneți: „Îmi plac culorile din pictura ta. Spune-mi mai multe despre motivul pentru care le-ai ales. ” (Iată ce înseamnă a lăuda procesul.)

Un alt exemplu: În loc să spui: „Arătai ca un profesionist, mergând pe bicicleta aia!”, Părinții copiilor motivați ar putea spune ceva de genul: „Ai fost atât de atent și concentrat în timp ce conduceai bicicleta. Chiar și când te-ai clătinat puțin și aproape căzi, ai continuat! A fost grozav de urmărit. ”

Aceste modificări simple de limbaj vă pot ajuta copiii să se simtă mândri de ei înșiși pentru că depun eforturi în ceva. De asemenea, îi poate face mai entuziasmați să-și asume lucruri mai provocatoare în viitor.

În cele din urmă, este important să creăm un mediu de siguranță emoțională. Dacă copilul nu a reușit un test de ortografie, abțineți-vă să le spuneți că ar fi trebuit să studieze mai mult. În schimb, întreabă-i ce cred că pot face pentru a se îmbunătăți data viitoare.

Copiii trebuie să știe că pot veni la părinții lor nu numai atunci când au făcut ceva bine, ci și atunci când se luptă cu o anumită sarcină sau provocare.

Realitatea Live

15 Dec. 2025, 09:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Dec. 2025, 09:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII