Cumpărăturile cu numerar ar putea fi plafonate. UE vrea să combată spălarea de bani

Comisia Europeană vrea să plafoneze la 10 mii de euro cumpărăturile cu plata în numerar în toată Uniunea Europeană. Măsura este menită să combată spălarea de bani obţinuţi prin activităţi ilegale, potrivit comisarului pentru servicii financiare.

Cea mai mare parte a câştigurilor provenite din activităţi infracţionale sunt în numerar, iar capitalul este apoi investit în proprietăţi sau bunuri de valoare mare pentru a disimula originea ilegală a banilor.

Este motivul pentru care normele europene în vigoare împotriva spălării de bani se aplică deja operatorilor care fac sau primesc plăţi de peste 10.000 de euro. Bruxellesul vrea să stabilească însă o regulă generală în Uniune Europeană care să impună o limită maximă de 10.000 de euro pentru plăţile în numerar.

Această măsură ar putea fi cuprinsă într-un pachet cu noi iniţiative împotriva spălării de capitaluri, pe care Comisia Europeană îl va prezenta în luna iulie. Va fi creată și o nouă instituție europeană ce va avea în atribuţii lupta împotriva spălării de bani şi actualizarea sau armonizarea normelor în această privință.

În Republica Moldova există un proiect care limitează plățile în numerar până la valoarea de 100 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 5000 de euro.

#numerar #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.