Cumpărăturile cu numerar ar putea fi plafonate. UE vrea să combată spălarea de bani

Comisia Europeană vrea să plafoneze la 10 mii de euro cumpărăturile cu plata în numerar în toată Uniunea Europeană. Măsura este menită să combată spălarea de bani obţinuţi prin activităţi ilegale, potrivit comisarului pentru servicii financiare.

Cea mai mare parte a câştigurilor provenite din activităţi infracţionale sunt în numerar, iar capitalul este apoi investit în proprietăţi sau bunuri de valoare mare pentru a disimula originea ilegală a banilor.

Este motivul pentru care normele europene în vigoare împotriva spălării de bani se aplică deja operatorilor care fac sau primesc plăţi de peste 10.000 de euro. Bruxellesul vrea să stabilească însă o regulă generală în Uniune Europeană care să impună o limită maximă de 10.000 de euro pentru plăţile în numerar.

Această măsură ar putea fi cuprinsă într-un pachet cu noi iniţiative împotriva spălării de capitaluri, pe care Comisia Europeană îl va prezenta în luna iulie. Va fi creată și o nouă instituție europeană ce va avea în atribuţii lupta împotriva spălării de bani şi actualizarea sau armonizarea normelor în această privință.

În Republica Moldova există un proiect care limitează plățile în numerar până la valoarea de 100 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 5000 de euro.

#numerar #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.