Cumpărăturile cu numerar ar putea fi plafonate. UE vrea să combată spălarea de bani

Comisia Europeană vrea să plafoneze la 10 mii de euro cumpărăturile cu plata în numerar în toată Uniunea Europeană. Măsura este menită să combată spălarea de bani obţinuţi prin activităţi ilegale, potrivit comisarului pentru servicii financiare.

Cea mai mare parte a câştigurilor provenite din activităţi infracţionale sunt în numerar, iar capitalul este apoi investit în proprietăţi sau bunuri de valoare mare pentru a disimula originea ilegală a banilor.

Este motivul pentru care normele europene în vigoare împotriva spălării de bani se aplică deja operatorilor care fac sau primesc plăţi de peste 10.000 de euro. Bruxellesul vrea să stabilească însă o regulă generală în Uniune Europeană care să impună o limită maximă de 10.000 de euro pentru plăţile în numerar.

Această măsură ar putea fi cuprinsă într-un pachet cu noi iniţiative împotriva spălării de capitaluri, pe care Comisia Europeană îl va prezenta în luna iulie. Va fi creată și o nouă instituție europeană ce va avea în atribuţii lupta împotriva spălării de bani şi actualizarea sau armonizarea normelor în această privință.

În Republica Moldova există un proiect care limitează plățile în numerar până la valoarea de 100 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 5000 de euro.

#numerar #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.