Datoria externă și piața valutară au tăiat din rezervele BNM în iulie

La 31 iulie 2025, activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au totalizat 5,043 miliarde de euro, în scădere cu 26,72 milioane euro față de nivelul de 5, 070 miliarde de euro înregistrat la 30 iunie 2025.

Diminuarea rezervelor valutare a fost determinată în principal de intervențiile BNM pe piața valutară, prin vânzări de 64 milioane euro, precum și de plăți aferente serviciului datoriei publice externe în sumă de 53,60 milioane euro. Alte ieșiri au inclus reevaluarea valorilor mobiliare din portofoliul de investiții (-5,24 milioane euro) și plăți efectuate de Ministerul Finanțelor (-2,70 milioane euro).

În același timp, evoluția negativă a fost parțial compensată de încasări în favoarea Ministerului Finanțelor, în valoare totală de 43,21 milioane euro, dintre care 41 milioane euro reprezentând tranșa a treia de suport bugetar nerambursabil din partea Comisiei Europene, aferentă Contractului de performanță pentru reforma sectorială. Alte surse de creștere au inclus aprecierea valutelor componente ale rezervelor față de euro (+30,90 milioane euro), veniturile din gestionarea rezervelor (+12,93 milioane euro), intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate (+7,24 milioane euro) și alte intrări minore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datori #intervenții #rezerve #valută

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.