Datoria internă a Moldovei crește înfiorător! A ajuns la 39,855 miliarde de lei

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a atins un nou nivel record la sfârșitul lunii ianuarie 2024, conform datelor Ministerului Finanțelor. Această creștere semnificativă marchează o tendință continuă de îndatorare a țării.

La finele lunii ianuarie 2024, datoria de stat internă a atins suma de 39,855 miliarde de lei, depășind astfel nivelul precedent record înregistrat în septembrie 2023, când a totalizat 39,823 ,miliarde de lei.

În ansamblu, de la începutul anului 2024, datoria publică internă a crescut cu 189,38 milioane de lei, reprezentând o creștere de 0,5%. Această creștere se datorează în principal majorării emisiunilor de titluri de stat pe piața primară.

La finele lunii ianuarie 2024, datoria privind titlurile de stat emise pe piața primară a totalizat aproximativ 25 miliarde 970,62 milioane lei, reprezentând o creștere de 189,13 milioane lei față de sfârșitul anului 2023 și constituind 65,2% din totalul datoriei interne de stat.

În același timp, datoria aferentă obligațiunilor emise pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale Ministerului Finanțelor a rămas constantă la 11,751 miliarde de lei, reprezentând 29,5% din valoarea totală a datoriei de stat interne a Republicii Moldova.

De asemenea, datoria pe titluri de stat convertite a rămas neschimbată la 2 miliarde 133,43 milioane de lei, reprezentând 5,3% din valoarea totală a datoriei publice interne la finele lunii ianuarie 2024.

Rata medie ponderată a dobânzii la valori mobiliare de stat vândute la licitații a fost de 5,2% în ianuarie 2024, în scădere cu 3,42 puncte procentuale față de anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #record #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.