Datoriile sufocă Rusia: Două treimi dintre rușii apți de muncă sunt îndatorați la bănci și IFN-uri

Numărul rușilor care au credite bancare sau împrumuturi la instituții financiare nebancare (IFN) a atins un record istoric, depășind pentru prima dată 50 de milioane de persoane la sfârșitul anului 2024, potrivit unui raport publicat marți de Banca Centrală a Rusiei, cita de The Moskow Times. La 1 ianuarie 2025, 50,1 milioane de cetățeni figurau drept debitori, adică 66% din populația activă a țării (estimare de 76,1 milioane persoane, conform Ministerului Economiei).

În ultimii trei ani, în paralel cu războiul, încă 6,8 milioane de persoane au contractat împrumuturi, iar datoria totală a populației a crescut cu 14 trilioane de ruble, ajungând la 38,5 trilioane, o majorare de 57%.

În 2024, numărul debitorilor bancari s-a redus ușor, cu 200.000 de persoane, pe fondul creșterii dobânzii cheie la 21% și a exploziei dobânzilor la creditele de consum (până la 40%) și ipoteci (niveluri nemaivăzute din anii 2000). În schimb, a crescut numărul celor care apelează la IFN-uri: 500.000 de persoane noi într-un singur an, totalizând 5,2 milioane de clienți activi. Alți 4,8 milioane de ruși au simultan atât credite bancare, cât și microcredite.

Doar 43% dintre debitori au un singur credit, iar un sfert (12,7 milioane) au trei sau mai multe împrumuturi. În total, 21,5 milioane au împrumuturi de consum, 28,4 milioane — datorii pe carduri de credit, 10,2 milioane — ipoteci, iar 2,7 milioane — credite auto.

Analistul Vladimir Cernov de la Freedom Finance Global avertizează că inflația, veniturile stagnante și dobânzile uriașe au dus la dificultăți tot mai mari în rambursarea creditelor. La finalul lui 2024, volumul creditelor de consum restante a crescut cu 50%, la 150 miliarde ruble, iar restanțele la ipoteci au crescut cu 63%, la aproape 100 miliarde.

În primul trimestru din 2025, băncile de stat Sber și VTB au raportat creșteri abrupte ale creditelor neperformante. La Sber, ipotecile cu probleme s-au dublat (+90%), ajungând la 285 miliarde ruble, iar creditele de consum problematice au crescut cu 22,5%, la 610 miliarde. VTB a raportat o creștere a creditelor neperformante de la 3,9% la 4,8%.

Potrivit analistului Mihail Poluhin (ACRA), situația este agravată de lipsa opțiunilor de refinanțare pentru clienții cu profil de risc ridicat, în contextul în care Banca Centrală a impus restricții suplimentare. Aceste măsuri, combinate cu dobânzile mari, lasă loc pentru o escaladare a crizei datoriilor personale în 2025.

Vrei și o variantă de titlu mai incisiv pentru această știre?

#ifn #ruși #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se află printre țările cu cel mai mare consum de alcool din lume, potrivit datelor publicate de World Population Review. Cu un consum mediu de 14,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an, Moldova ocupă locul patru la nivel global, fiind depășită doar de România, Georgia și Letonia.

Clasamentul arată că România conduce topul mondial, cu un consum de 17,1 litri pe an per locuitor, urmată de Georgia cu 15,5 litri și Letonia cu 14,7 litri. Republica Moldova, cu 14,1 litri, se află imediat după acestea, înaintea Cehiei, care înregistrează 13,7 litri pe an.

Prin comparație, consumul de alcool în Rusia este estimat la 10,5 litri pe cap de locuitor, iar în Ucraina la doar 7,4 litri, nivel aproape la jumătate față de cel din Republica Moldova.

Datele World Population Review arată că Europa de Est și regiunea Mării Negre domină clasamentul global al consumului de alcool, cu mai multe state din zonă în topul primelor cinci.