Datoriile sufocă Rusia: Două treimi dintre rușii apți de muncă sunt îndatorați la bănci și IFN-uri

Numărul rușilor care au credite bancare sau împrumuturi la instituții financiare nebancare (IFN) a atins un record istoric, depășind pentru prima dată 50 de milioane de persoane la sfârșitul anului 2024, potrivit unui raport publicat marți de Banca Centrală a Rusiei, cita de The Moskow Times. La 1 ianuarie 2025, 50,1 milioane de cetățeni figurau drept debitori, adică 66% din populația activă a țării (estimare de 76,1 milioane persoane, conform Ministerului Economiei).

În ultimii trei ani, în paralel cu războiul, încă 6,8 milioane de persoane au contractat împrumuturi, iar datoria totală a populației a crescut cu 14 trilioane de ruble, ajungând la 38,5 trilioane, o majorare de 57%.

În 2024, numărul debitorilor bancari s-a redus ușor, cu 200.000 de persoane, pe fondul creșterii dobânzii cheie la 21% și a exploziei dobânzilor la creditele de consum (până la 40%) și ipoteci (niveluri nemaivăzute din anii 2000). În schimb, a crescut numărul celor care apelează la IFN-uri: 500.000 de persoane noi într-un singur an, totalizând 5,2 milioane de clienți activi. Alți 4,8 milioane de ruși au simultan atât credite bancare, cât și microcredite.

Doar 43% dintre debitori au un singur credit, iar un sfert (12,7 milioane) au trei sau mai multe împrumuturi. În total, 21,5 milioane au împrumuturi de consum, 28,4 milioane — datorii pe carduri de credit, 10,2 milioane — ipoteci, iar 2,7 milioane — credite auto.

Analistul Vladimir Cernov de la Freedom Finance Global avertizează că inflația, veniturile stagnante și dobânzile uriașe au dus la dificultăți tot mai mari în rambursarea creditelor. La finalul lui 2024, volumul creditelor de consum restante a crescut cu 50%, la 150 miliarde ruble, iar restanțele la ipoteci au crescut cu 63%, la aproape 100 miliarde.

În primul trimestru din 2025, băncile de stat Sber și VTB au raportat creșteri abrupte ale creditelor neperformante. La Sber, ipotecile cu probleme s-au dublat (+90%), ajungând la 285 miliarde ruble, iar creditele de consum problematice au crescut cu 22,5%, la 610 miliarde. VTB a raportat o creștere a creditelor neperformante de la 3,9% la 4,8%.

Potrivit analistului Mihail Poluhin (ACRA), situația este agravată de lipsa opțiunilor de refinanțare pentru clienții cu profil de risc ridicat, în contextul în care Banca Centrală a impus restricții suplimentare. Aceste măsuri, combinate cu dobânzile mari, lasă loc pentru o escaladare a crizei datoriilor personale în 2025.

Vrei și o variantă de titlu mai incisiv pentru această știre?

#ifn #ruși #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului european a coborât miercuri dimineață la 62 de dolari pe baril, cel mai redus nivel din ultimii patru ani, apropiat de normalitatea pre-pandemică. Scăderea accentuată, de aproximativ 15% într-o singură lună, reflectă temerile crescânde privind o încetinire a economiei mondiale.

Este a treia zi consecutivă de ieftinire, pe fondul unui climat economic tot mai pesimist. Previziunile negative privind creșterea economică globală implică automat o cerere mai redusă de energie, ceea ce trage în jos și cotațiile petrolului. Analiștii avertizează că această scădere de -15% ar putea deveni cea mai abruptă lunară din noiembrie 2021, potrivit Tradingeconomics.

În centrul acestor turbulențe se află tensiunile comerciale tot mai dure dintre Statele Unite și China. Războiul tarifar declanșat de fostul președinte american Donald Trump afectează grav cele două economii – și totodată cei mai mari consumatori de petrol din lume – punând presiune pe cererea globală de energie.

În ciuda acestei tendințe descendente, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi (OPEC+), inclusiv Rusia, urmează să se reunească pe 5 mai pentru a discuta o posibilă majorare a producției. Decizia pare surprinzătoare, mai ales în contextul în care stocurile de petrol ale SUA au crescut de aproape zece ori peste estimările analiștilor.

O eventuală decizie a OPEC+ de a mări producția ar putea adânci dezechilibrul de pe piață, accentuând presiunea asupra prețurilor în lunile următoare.