Datoriile sufocă Rusia: Două treimi dintre rușii apți de muncă sunt îndatorați la bănci și IFN-uri

Numărul rușilor care au credite bancare sau împrumuturi la instituții financiare nebancare (IFN) a atins un record istoric, depășind pentru prima dată 50 de milioane de persoane la sfârșitul anului 2024, potrivit unui raport publicat marți de Banca Centrală a Rusiei, cita de The Moskow Times. La 1 ianuarie 2025, 50,1 milioane de cetățeni figurau drept debitori, adică 66% din populația activă a țării (estimare de 76,1 milioane persoane, conform Ministerului Economiei).

În ultimii trei ani, în paralel cu războiul, încă 6,8 milioane de persoane au contractat împrumuturi, iar datoria totală a populației a crescut cu 14 trilioane de ruble, ajungând la 38,5 trilioane, o majorare de 57%.

În 2024, numărul debitorilor bancari s-a redus ușor, cu 200.000 de persoane, pe fondul creșterii dobânzii cheie la 21% și a exploziei dobânzilor la creditele de consum (până la 40%) și ipoteci (niveluri nemaivăzute din anii 2000). În schimb, a crescut numărul celor care apelează la IFN-uri: 500.000 de persoane noi într-un singur an, totalizând 5,2 milioane de clienți activi. Alți 4,8 milioane de ruși au simultan atât credite bancare, cât și microcredite.

Doar 43% dintre debitori au un singur credit, iar un sfert (12,7 milioane) au trei sau mai multe împrumuturi. În total, 21,5 milioane au împrumuturi de consum, 28,4 milioane — datorii pe carduri de credit, 10,2 milioane — ipoteci, iar 2,7 milioane — credite auto.

Analistul Vladimir Cernov de la Freedom Finance Global avertizează că inflația, veniturile stagnante și dobânzile uriașe au dus la dificultăți tot mai mari în rambursarea creditelor. La finalul lui 2024, volumul creditelor de consum restante a crescut cu 50%, la 150 miliarde ruble, iar restanțele la ipoteci au crescut cu 63%, la aproape 100 miliarde.

În primul trimestru din 2025, băncile de stat Sber și VTB au raportat creșteri abrupte ale creditelor neperformante. La Sber, ipotecile cu probleme s-au dublat (+90%), ajungând la 285 miliarde ruble, iar creditele de consum problematice au crescut cu 22,5%, la 610 miliarde. VTB a raportat o creștere a creditelor neperformante de la 3,9% la 4,8%.

Potrivit analistului Mihail Poluhin (ACRA), situația este agravată de lipsa opțiunilor de refinanțare pentru clienții cu profil de risc ridicat, în contextul în care Banca Centrală a impus restricții suplimentare. Aceste măsuri, combinate cu dobânzile mari, lasă loc pentru o escaladare a crizei datoriilor personale în 2025.

Vrei și o variantă de titlu mai incisiv pentru această știre?

#ifn #ruși #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.