Datoriile sufocă Rusia: Două treimi dintre rușii apți de muncă sunt îndatorați la bănci și IFN-uri

Numărul rușilor care au credite bancare sau împrumuturi la instituții financiare nebancare (IFN) a atins un record istoric, depășind pentru prima dată 50 de milioane de persoane la sfârșitul anului 2024, potrivit unui raport publicat marți de Banca Centrală a Rusiei, cita de The Moskow Times. La 1 ianuarie 2025, 50,1 milioane de cetățeni figurau drept debitori, adică 66% din populația activă a țării (estimare de 76,1 milioane persoane, conform Ministerului Economiei).

În ultimii trei ani, în paralel cu războiul, încă 6,8 milioane de persoane au contractat împrumuturi, iar datoria totală a populației a crescut cu 14 trilioane de ruble, ajungând la 38,5 trilioane, o majorare de 57%.

În 2024, numărul debitorilor bancari s-a redus ușor, cu 200.000 de persoane, pe fondul creșterii dobânzii cheie la 21% și a exploziei dobânzilor la creditele de consum (până la 40%) și ipoteci (niveluri nemaivăzute din anii 2000). În schimb, a crescut numărul celor care apelează la IFN-uri: 500.000 de persoane noi într-un singur an, totalizând 5,2 milioane de clienți activi. Alți 4,8 milioane de ruși au simultan atât credite bancare, cât și microcredite.

Doar 43% dintre debitori au un singur credit, iar un sfert (12,7 milioane) au trei sau mai multe împrumuturi. În total, 21,5 milioane au împrumuturi de consum, 28,4 milioane — datorii pe carduri de credit, 10,2 milioane — ipoteci, iar 2,7 milioane — credite auto.

Analistul Vladimir Cernov de la Freedom Finance Global avertizează că inflația, veniturile stagnante și dobânzile uriașe au dus la dificultăți tot mai mari în rambursarea creditelor. La finalul lui 2024, volumul creditelor de consum restante a crescut cu 50%, la 150 miliarde ruble, iar restanțele la ipoteci au crescut cu 63%, la aproape 100 miliarde.

În primul trimestru din 2025, băncile de stat Sber și VTB au raportat creșteri abrupte ale creditelor neperformante. La Sber, ipotecile cu probleme s-au dublat (+90%), ajungând la 285 miliarde ruble, iar creditele de consum problematice au crescut cu 22,5%, la 610 miliarde. VTB a raportat o creștere a creditelor neperformante de la 3,9% la 4,8%.

Potrivit analistului Mihail Poluhin (ACRA), situația este agravată de lipsa opțiunilor de refinanțare pentru clienții cu profil de risc ridicat, în contextul în care Banca Centrală a impus restricții suplimentare. Aceste măsuri, combinate cu dobânzile mari, lasă loc pentru o escaladare a crizei datoriilor personale în 2025.

Vrei și o variantă de titlu mai incisiv pentru această știre?

#ifn #ruși #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, în ședința din 29 decembrie 2025, noua metodologie de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate pentru furnizarea energiei electrice de către furnizorul serviciului universal și furnizorul de ultimă opțiune.

Una dintre principalele schimbări constă în separarea clară a mecanismelor de formare a prețurilor pentru serviciul universal și pentru furnizarea de ultimă opțiune, în condițiile în care cele două tipuri implică niveluri diferite de risc și structuri distincte de costuri. Metodologia prevede că prețurile reglementate vor fi calculate astfel încât fiecare categorie de consumatori să achite doar costul real necesar pentru procurarea, transportul, distribuția și furnizarea energiei electrice, în funcție de nivelul de tensiune la care sunt racordate instalațiile. Prețurile pot fi stabilite atât în formă monom, per kilowatt-oră, cât și în formă binom, care include o componentă pentru energia consumată și una pentru puterea electrică contractată, fiind prevăzută și posibilitatea diferențierii pe ore de consum.

Un element important introdus prin noua metodologie este includerea explicită în prețurile reglementate a costurilor aferente dezechilibrelor din sistemul electroenergetic, suportate de furnizor în calitate de participant la piață, precum și a tarifelor pentru transport, distribuție și operarea pieței energiei electrice. Totodată, documentul stabilește mecanisme de ajustare a prețurilor în cazul apariției unor devieri mai mari de 1% față de venitul reglementat aprobat, generate de factori obiectivi precum modificarea prețurilor de procurare a energiei sau fluctuațiile cursului de schimb.

Metodologia introduce și conceptul de perioadă de reglementare de cinci ani, în cadrul căreia se stabilesc costurile de bază ale furnizorilor, cu actualizări anuale în funcție de indicatori economici. Scopul acestui mecanism este de a asigura predictibilitatea activității furnizorilor și stabilitatea pentru consumatori, evitând în același timp subvențiile încrucișate între diferite categorii de utilizatori.

În cazul furnizorului de ultimă opțiune, noul cadru stabilește un mecanism distinct de calcul al prețurilor, aplicabil pe trimestre, care reflectă riscurile suplimentare legate de procurarea energiei în situații neplanificate. Nota de fundamentare arată că această abordare este necesară pentru a permite recuperarea integrală a costurilor și pentru a preveni expunerea furnizorilor la pierderi financiare atunci când preiau consumatori rămași fără furnizor.

La momentul elaborării notei de fundamentare, în Registrul participanților la piața energiei electrice erau înregistrați 54 de furnizori, însă doar cinci furnizează efectiv energie electrică consumatorilor finali, iar doi dintre aceștia asigură aproximativ 97% din volumul total de energie livrat în Republica Moldova. Totodată, potrivit ultimelor date disponibile de la sfârșitul anului 2023, în țară erau înregistrate peste 1,34 milioane de locuri de consum pentru consumatorii casnici și aproximativ 99,8 mii de locuri de consum non-casnic, inclusiv microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și mari, toate fiind vizate direct de aplicarea noilor reguli de formare a prețurilor reglementate la energia electrică.