Datoriile sufocă Rusia: Două treimi dintre rușii apți de muncă sunt îndatorați la bănci și IFN-uri

Numărul rușilor care au credite bancare sau împrumuturi la instituții financiare nebancare (IFN) a atins un record istoric, depășind pentru prima dată 50 de milioane de persoane la sfârșitul anului 2024, potrivit unui raport publicat marți de Banca Centrală a Rusiei, cita de The Moskow Times. La 1 ianuarie 2025, 50,1 milioane de cetățeni figurau drept debitori, adică 66% din populația activă a țării (estimare de 76,1 milioane persoane, conform Ministerului Economiei).

În ultimii trei ani, în paralel cu războiul, încă 6,8 milioane de persoane au contractat împrumuturi, iar datoria totală a populației a crescut cu 14 trilioane de ruble, ajungând la 38,5 trilioane, o majorare de 57%.

În 2024, numărul debitorilor bancari s-a redus ușor, cu 200.000 de persoane, pe fondul creșterii dobânzii cheie la 21% și a exploziei dobânzilor la creditele de consum (până la 40%) și ipoteci (niveluri nemaivăzute din anii 2000). În schimb, a crescut numărul celor care apelează la IFN-uri: 500.000 de persoane noi într-un singur an, totalizând 5,2 milioane de clienți activi. Alți 4,8 milioane de ruși au simultan atât credite bancare, cât și microcredite.

Doar 43% dintre debitori au un singur credit, iar un sfert (12,7 milioane) au trei sau mai multe împrumuturi. În total, 21,5 milioane au împrumuturi de consum, 28,4 milioane — datorii pe carduri de credit, 10,2 milioane — ipoteci, iar 2,7 milioane — credite auto.

Analistul Vladimir Cernov de la Freedom Finance Global avertizează că inflația, veniturile stagnante și dobânzile uriașe au dus la dificultăți tot mai mari în rambursarea creditelor. La finalul lui 2024, volumul creditelor de consum restante a crescut cu 50%, la 150 miliarde ruble, iar restanțele la ipoteci au crescut cu 63%, la aproape 100 miliarde.

În primul trimestru din 2025, băncile de stat Sber și VTB au raportat creșteri abrupte ale creditelor neperformante. La Sber, ipotecile cu probleme s-au dublat (+90%), ajungând la 285 miliarde ruble, iar creditele de consum problematice au crescut cu 22,5%, la 610 miliarde. VTB a raportat o creștere a creditelor neperformante de la 3,9% la 4,8%.

Potrivit analistului Mihail Poluhin (ACRA), situația este agravată de lipsa opțiunilor de refinanțare pentru clienții cu profil de risc ridicat, în contextul în care Banca Centrală a impus restricții suplimentare. Aceste măsuri, combinate cu dobânzile mari, lasă loc pentru o escaladare a crizei datoriilor personale în 2025.

Vrei și o variantă de titlu mai incisiv pentru această știre?

#ifn #ruși #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI