De ce Bitcoin nu poate fi un mijloc de plată eficient? 3 motive principale

Bitcoin, cea mai veche și în același timp cea mai cunoscută criptomondă, începe să fie criticată inclusiv de adepții acestui sistem. Potrivit lor, moneda digitală are defecte destul de mari. Chiar și cel mai fluturat atribut, al anonimității plății sau deținerii, de fapt cam dispare. Lasă urme care pot fi mai apoi reconstituite. Între timp chiar și pentru acest sistem considerat de monede descentralizate, care este însă în sine un sistem de plăți și oportunitate de speculații, apar alternative mult mai viabile la Bitcoin. Astazi, s-a depreciat cu 10%, după ce autoritățile din provincia chineză Sichuan au interzis minarea criptomonedei.

Cu toate că acest sistem este considerat antiinflaționist, anonim, independent de politica monetară se dovedește a fi plin de erori, unele constructive, altele din perspectivă practică. Prima, cea arhicunoscută, este trăsătura energofagă– Bitcoin consumă cantități uriașe de energie. Minarea presupune cantități uriașe de energie, iar ca efect impactul asupra mediul este devastator, scrie Digi24.

Minerii de cripto folosesc calculatoare special construite pentru a rezolva ecuații matematice complexe care ajută tranzacționarea cu monede. Minerii sunt recompensați pentru eforturile lor, fiind plătiți în criptomonedă. Cu toate acestea, întregul proces necesită multă energie și poate consuma mai mult decât țări întregi, cum ar fi Finlanda și Elveția, conform unui studiu Cambridge.

Pe de altă parte, Ethereum – a doua cea mai mare criptomonedă privită uneori ca o alternativă la Bitcoin – vine cu o altă metodă de exploatare care necesită mai puțină energie, arată o analiză CNBC. Aceasta utilizează un alt mecanism al validării în rețea. În cele din urmă, ar trebui să elimine necesitatea unor cantități mari de putere de calcul necesare pentru validarea tranzacțiilor, iar cei din spatele Ethereum susțin că va consuma cu 99% mai puțină energie decât sistemul cunoscut. Cu toate acestea încă e departe de așa ceva.

Un alt defect, care abia iese la iveală, este trasabilitatea. La începutul acestei luni, autoritățile de securitate cibernetică din statele unite au anunțat că au reușit să recupereze 2,3 milioane de dolari din despăgubirea de 4,4 milioane plătită de Colonial Pipeline hackerilor care au blocat sistemul. Au fost plăți făcute în Bitcoin, ceea ce înseamnă că au putut urmări tranzacții.

FBI a declarat că agenții săi au putut identifica un portofel de monedă virtuală pe care hackerii l-au folosit pentru a colecta plata. Se dovedește că cei care folosesc intens Bitcoin și mai ales dacă e folosit pentru a obține bunuri și servicii reale, identificarea devine posibilă. Există alte criptomonede care încearcă să remedieze acest lucru și să ofere mai mult anonimat. Monero și Zcash ar fi în această categorie.

Marea eroare și de fapt existențială este că nu e un sistem viabil de plată. Nu funcționează bine ca monedă. În teorie, Bitcoin trebuia să ofere un mediu de schimb anonim și eficient, dar nu a funcționat. E „lent și greoi” într-o lume în care vitează e cerința principală. În plus este extrem de volatil. O fluctuație de 30% într-un interval de nici 24 de ore reprezintă îi taie orice șansă la a deveni mijloc de plată eficient. Și cu astfel de defecte, rămâne de fapt doar un pseudoactiv de speculație, în care unii câștigă, iar alții pierd.

#motive #mijloc eficient de plata #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.