De ce pleacă moldovenii din țară. Vor salarii de 15 mii de lei

Opinia majorității moldovenilor este că salariile în țară ar trebui să fie de minim 15 mii de lei pentru a împiedica oamenii să părăsească țara în căutarea unor venituri mai mari în străinătate, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de IDIS Viitorul.

Conform acestui sondaj, 30,6% dintre respondenți au considerat că un salariu de 15 mii de lei ar fi suficient pentru a-i determina să rămână în țară. În același timp, 10,4% au menționat că o sumă între 7,5 și 10 mii de lei ar fi satisfăcătoare pentru a nu pleca, în timp ce 24,3% au indicat intervalul de 10-15 mii lei ca fiind necesar.

Totodată, 17,5% dintre cei chestionați au considerat că un salariu cuprins între 20 și 25 de mii de lei ar fi suficient pentru a rămâne în Moldova, în timp ce 6,1% au menționat că ar fi necesari între 25 și 30 de mii de lei. De asemenea, 5% dintre respondenți au indicat că un salariu de peste 30 de mii de lei ar fi motivul pentru a nu căuta un loc de muncă în străinătate.

Cu toate acestea, pentru doar 2,3% dintre persoanele chestionate, un salariu de până la 7,5 mii de lei este suficient pentru a renunța la ideea de a pleca în străinătate pentru a câștiga bani. Aceste date ilustrează preocupările și așteptările populației din Moldova în ceea ce privește nivelul salariilor și calitatea vieții în țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#migrație #salarii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.