De ce pleacă moldovenii din țară. Vor salarii de 15 mii de lei

Opinia majorității moldovenilor este că salariile în țară ar trebui să fie de minim 15 mii de lei pentru a împiedica oamenii să părăsească țara în căutarea unor venituri mai mari în străinătate, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de IDIS Viitorul.

Conform acestui sondaj, 30,6% dintre respondenți au considerat că un salariu de 15 mii de lei ar fi suficient pentru a-i determina să rămână în țară. În același timp, 10,4% au menționat că o sumă între 7,5 și 10 mii de lei ar fi satisfăcătoare pentru a nu pleca, în timp ce 24,3% au indicat intervalul de 10-15 mii lei ca fiind necesar.

Totodată, 17,5% dintre cei chestionați au considerat că un salariu cuprins între 20 și 25 de mii de lei ar fi suficient pentru a rămâne în Moldova, în timp ce 6,1% au menționat că ar fi necesari între 25 și 30 de mii de lei. De asemenea, 5% dintre respondenți au indicat că un salariu de peste 30 de mii de lei ar fi motivul pentru a nu căuta un loc de muncă în străinătate.

Cu toate acestea, pentru doar 2,3% dintre persoanele chestionate, un salariu de până la 7,5 mii de lei este suficient pentru a renunța la ideea de a pleca în străinătate pentru a câștiga bani. Aceste date ilustrează preocupările și așteptările populației din Moldova în ceea ce privește nivelul salariilor și calitatea vieții în țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#migrație #salarii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.