De ce vor moldovenii să-și schimbe numele? Aproape 2000 de persoane au depus cereri

Agenția de Servicii Publice (ASP) prestează servcii de schimbare a numelui și prenumelui. În perioada anului 2020, aproape 2000 de persoane au solicitat acest serviciu. Iată care sunt motivele invocate de moldoveni.

În perioada anului 2020, în cadrul serviciilor teritoriale de stare civilă au fost depuse 1 988 de cereri de schimbare a numelui sau a prenumelui. Dintre acestea, 1 930 au fost acceptate și numai 58 – respinse.

În primele două luni ale anului curent au fost depuse 384 de cereri, dintre care 373 au fost acceptate, iar 11 – respinse.

Cele mai frecvente motive invocate în cereri:

1. dorința de a reveni la numele de familie de până la căsătorie, în cazul când persoana nu a făcut-o la divorț;

2. dorința de a purta numele de familie al tatălui sau al mamei vitreg/e sau altei persoane care a participat la educația sa;

3. precum și din dorința de a avea același nume de familie ca și al soțului, în cazul când nu a făcut-o la căsătorie;

4. pronunțarea numelui este dificilă;

5. numele sunt lipsite de eufonie;

6. numele sunt ridicole;

7. numele au fost schimonosite prin traducere.

Potrivit Legii privind actele de stare civilă, persoana care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul de a-și schimba numele de familie. În cazul în care persoana nu a atins vârsta de 16 ani, schimbarea se face de către organul de stare civilă, pe baza cererii ambilor părinți, făcându-se rectificările corespunzătoare pe actul de naștere al copilului, fără a se întocmi actul de schimbare a numelui de familie sau a prenumelui.

Când nu se permite schimbarea numelui de familie sau prenumelui?

1. alegerea unui nume de familie sau prenume ce se pronunță dificil sau ridicol;

2. dacă este urmărit penal sau are antecedente penale și nu este reabilitat;

3. în rezultatul schimbării numelui de familie, prin conexare, va deveni compus din trei nume de familie.

4. nu se acceptă transliterarea numelui de familie sau a prenumelui cu caractere latine în baza regulilor ortografice ale unei limbi străine sau cu utilizarea semnelor diacritice.

Schimbarea numelui sau a prenumelui reprezintă un act de stare civilă ce are un caracter individual și unipersonal. Serviciului Stare Civilă îi revine sarcina de a verifica minuțios veridicitatea informației indicate în cerere și în documentele prezentate. Solicitantul poartă răspundere administrativă pentru comunicarea datelor vădit false.

ASP precizează că, deși părinții au dreptul să decidă ce nume să-i dea copilului, Serviciul Stare Civilă poate refuza înscrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole.

Cele mai rare prenume de băieți

În Republica Moldova pe lista celor mai rare prenume de băieți se regăsesc: Anastasie, Aron-Ștefan, Cafer, Darwin, Demetrius, Dominic Philippe And, Enriko, Henry, Ioannis, Pantelemon, Salvador, Varfolomei etc.

Cele mai neobișnuite prenume de fete

Cele mai neobișnuite prenume sunt: Audrey, Briella-Damaris, Gulirano, Iliada, Karelya, Leontina, Nailin, Niki, Sare Nil, Stana, Teoctista, Zilia, Maia-Rebeca, Roza etc.

#schimbare #prenume #nume

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.