De ce vor moldovenii să-și schimbe numele? Aproape 2000 de persoane au depus cereri

03 Apr. 2021, 07:00
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
03 Apr. 2021, 07:00 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Agenția de Servicii Publice (ASP) prestează servcii de schimbare a numelui și prenumelui. În perioada anului 2020, aproape 2000 de persoane au solicitat acest serviciu. Iată care sunt motivele invocate de moldoveni.

În perioada anului 2020,  în cadrul serviciilor teritoriale de stare civilă au fost depuse 1 988 de cereri de schimbare a numelui sau a prenumelui. Dintre acestea, 1 930 au fost acceptate și numai 58 – respinse.

În primele două luni ale anului curent au fost depuse 384 de cereri, dintre care 373 au fost acceptate, iar 11 – respinse.

Cele mai frecvente motive invocate în cereri:

1. dorința de a reveni la numele de familie de până la căsătorie, în cazul când persoana nu a făcut-o la divorț;

2. dorința de a purta numele de familie al tatălui sau al mamei vitreg/e sau altei persoane care a participat la educația sa;

3. precum și din dorința de a avea același nume de familie ca și al soțului, în cazul când nu a făcut-o la căsătorie;

4. pronunțarea numelui este dificilă;

5. numele sunt lipsite de eufonie;

6. numele sunt ridicole;

7. numele au fost schimonosite prin traducere.

Potrivit Legii privind actele de stare civilă, persoana care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul de a-și schimba numele de familie. În cazul în care persoana nu a atins vârsta de 16 ani, schimbarea se face de către organul de stare civilă, pe baza cererii ambilor părinți, făcându-se rectificările corespunzătoare pe actul de naștere al copilului, fără a se întocmi actul de schimbare a numelui de familie sau a prenumelui.

Când nu se permite schimbarea numelui de familie sau prenumelui? 

1. alegerea unui nume de familie sau prenume ce se pronunță dificil sau ridicol;

2. dacă este urmărit penal sau are antecedente penale și nu este reabilitat;

3. în rezultatul schimbării numelui de familie, prin conexare, va deveni compus din trei nume de familie.

4. nu se acceptă transliterarea numelui de familie sau a prenumelui cu caractere latine în baza regulilor ortografice ale unei limbi străine sau cu utilizarea semnelor diacritice.

Schimbarea numelui sau a prenumelui reprezintă un act de stare civilă ce are un caracter individual și unipersonal. Serviciului Stare Civilă îi revine sarcina de a verifica minuțios veridicitatea informației indicate în cerere și în documentele prezentate. Solicitantul poartă răspundere administrativă pentru comunicarea datelor vădit false.

ASP precizează că, deși părinții au dreptul să decidă ce nume să-i dea copilului, Serviciul Stare Civilă poate refuza înscrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole.

Cele mai rare prenume de băieți

În Republica Moldova pe lista celor mai rare prenume de băieți se regăsesc: Anastasie, Aron-Ștefan, Cafer, Darwin, Demetrius, Dominic Philippe And, Enriko, Henry, Ioannis, Pantelemon, Salvador, Varfolomei etc.

Cele mai neobișnuite prenume de fete

Cele mai neobișnuite prenume sunt: Audrey, Briella-Damaris, Gulirano, Iliada, Karelya, Leontina, Nailin, Niki, Sare Nil, Stana, Teoctista, Zilia, Maia-Rebeca, Roza etc.

Realitatea Live

06 Nov. 2025, 16:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2025, 16:04 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a făcut progrese vizibile în modernizarea sistemului de educație și formare profesională, arată Raportul de Progres al Comisiei Europene 2025, însă țara continuă să se confrunte cu probleme structurale legate de subfinanțare, inegalități în accesul la educație și lipsa legăturii între școală și piața muncii.

Guvernul a continuat implementarea reformelor începute în anii precedenți, concentrându-se pe incluziune, echitate, calitate și reziliență, precum și pe mobilizarea resurselor interne și externe pentru consolidarea sistemului educațional.

Cheltuielile publice pentru educație au reprezentat în 2024 circa 5,4% din PIB, peste media Uniunii Europene (4,6%), însă capacitatea de implementare a reformelor rămâne limitată.

Ministerul Educației și Cercetării a continuat optimizarea rețelei școlare, pentru a combate subperformanța școlilor rurale mici și distribuția ineficientă a resurselor. În 2024–2025, a fost extins proiectul „Școlilor Model”, care include 35 de instituții-pilot modernizate cu laboratoare STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Arte, Matematică), biblioteci, săli sportive, cabinete medicale, blocuri sanitare și echipamente digitale.

Peste 100 de autobuze școlare au fost achiziționate pentru a asigura transportul elevilor din zonele rurale, iar Guvernul dezvoltă un sistem informatic de gestionare a flotei de autobuze. A fost introdus și un mecanism pilot de stimulente financiare, care încurajează transferul voluntar al elevilor către școli cu performanțe mai bune.

Reformele axate pe formarea continuă a profesorilor și directorilor de școli, coordonate de Institutul Național de Leadership Educațional, au fost accelerate. În 2024–2025 au fost lansate programe de integrare pentru cadrele noi, mentorat pentru profesorii activi, precum și cursuri de recalificare și suport pedagogic.

Totodată, revizuirea curriculei școlare pentru toate disciplinele obligatorii a avansat în 2025 și urmează să fie finalizată în 2026. Moldova participă la evaluarea internațională PISA 2025, dar nu a luat parte la sondajul TALIS 2024 privind formarea cadrelor didactice.

Guvernul a lansat inițiative pentru dezvoltarea competențelor digitale, mai ales în domeniul științelor și tehnologiilor. În 2024 a fost elaborat un program de formare digitală pentru profesori, bazat pe standardul european DigCompEdu, iar o rețea de 70 de formatori naționali va instrui cadrele didactice începând din aprilie 2025.

Totodată, a fost adoptat Programul Național pentru Dezvoltarea Educației Incluzive 2024–2027, dar copiii cu nevoi educaționale speciale și cei din minorități etnice continuă să se confrunte cu bariere majore de acces la educație.

Integrarea copiilor romi și a copiilor refugiați ucraineni rămâne o provocare, deși Ministerul Educației a eliminat obstacolele administrative pentru înscriere și, cu sprijinul organizațiilor internaționale, a elaborat o foaie de parcurs pentru integrarea copiilor refugiați până în 2026.

Abordarea sensibilă la gen a fost integrată în politicile educaționale, inclusiv în Programul de implementare a Strategiei Educației 2030, însă violența, hărțuirea și bullyingul rămân probleme grave. În 2025 au fost lansate mecanisme pilot pentru prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale în universități, iar procesul de revizuire a manualelor urmărește eliminarea stereotipurilor de gen.

Rețeaua instituțiilor de învățământ profesional-tehnic (VET) a fost reorganizată, numărul acestora scăzând de la 88 la 81 în anul de studii 2024–2025. Moldova continuă implementarea sistemului de formare duală, care combină teoria cu practica în întreprinderi, dar colaborarea dintre mediul privat și instituțiile de VET este limitată, iar absolvenții nu dobândesc competențele cerute de piața muncii.

Comisia notează și lipsa curriculei sensibile la gen, precum și întârzierea alinierei standardelor de calificare la cerințele pieței. Moldova implementează Cadrul Național al Calificărilor (2023–2027), pregătindu-se pentru referențierea acestuia la Cadrul European al Calificărilor (EQF).

În învățământul superior, Moldova continuă participarea activă în Procesul Bologna, dar are încă de realizat recunoașterea automată a diplomelor și asigurarea calității externe. Trei universități moldovenești participă deja ca parteneri asociați în alianțele universitare europene.

După lansarea Strategiei Naționale pentru Tineret 2030, Guvernul a aprobat Programul de dezvoltare a centrelor de tineret 2030, cu un buget anual de 4,5 milioane lei (0,23 milioane euro) pentru extinderea și modernizarea rețelei naționale.

În domeniul sportului, a fost aprobat un nou regulament intern pentru alocarea transparentă a fondurilor către federațiile sportive, iar Hotărârea Guvernului nr. 241/2025 a modificat mecanismul de finanțare a sportului de performanță, pentru o planificare bazată pe rezultate.

În cultură, Ministerul Culturii a început elaborarea Strategiei Naționale pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035, cu asistență UNESCO și finanțare europeană. Strategia prevede consolidarea sectoarelor culturale și creative, promovarea diversității culturale și o mai bună gestionare a patrimoniului național. Documentul urmează să fie aprobat până la sfârșitul anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII