De ce vor moldovenii să-și schimbe numele? Aproape 2000 de persoane au depus cereri

03 Apr. 2021, 07:00
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
03 Apr. 2021, 07:00 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Agenția de Servicii Publice (ASP) prestează servcii de schimbare a numelui și prenumelui. În perioada anului 2020, aproape 2000 de persoane au solicitat acest serviciu. Iată care sunt motivele invocate de moldoveni.

În perioada anului 2020,  în cadrul serviciilor teritoriale de stare civilă au fost depuse 1 988 de cereri de schimbare a numelui sau a prenumelui. Dintre acestea, 1 930 au fost acceptate și numai 58 – respinse.

În primele două luni ale anului curent au fost depuse 384 de cereri, dintre care 373 au fost acceptate, iar 11 – respinse.

Cele mai frecvente motive invocate în cereri:

1. dorința de a reveni la numele de familie de până la căsătorie, în cazul când persoana nu a făcut-o la divorț;

2. dorința de a purta numele de familie al tatălui sau al mamei vitreg/e sau altei persoane care a participat la educația sa;

3. precum și din dorința de a avea același nume de familie ca și al soțului, în cazul când nu a făcut-o la căsătorie;

4. pronunțarea numelui este dificilă;

5. numele sunt lipsite de eufonie;

6. numele sunt ridicole;

7. numele au fost schimonosite prin traducere.

Potrivit Legii privind actele de stare civilă, persoana care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul de a-și schimba numele de familie. În cazul în care persoana nu a atins vârsta de 16 ani, schimbarea se face de către organul de stare civilă, pe baza cererii ambilor părinți, făcându-se rectificările corespunzătoare pe actul de naștere al copilului, fără a se întocmi actul de schimbare a numelui de familie sau a prenumelui.

Când nu se permite schimbarea numelui de familie sau prenumelui? 

1. alegerea unui nume de familie sau prenume ce se pronunță dificil sau ridicol;

2. dacă este urmărit penal sau are antecedente penale și nu este reabilitat;

3. în rezultatul schimbării numelui de familie, prin conexare, va deveni compus din trei nume de familie.

4. nu se acceptă transliterarea numelui de familie sau a prenumelui cu caractere latine în baza regulilor ortografice ale unei limbi străine sau cu utilizarea semnelor diacritice.

Schimbarea numelui sau a prenumelui reprezintă un act de stare civilă ce are un caracter individual și unipersonal. Serviciului Stare Civilă îi revine sarcina de a verifica minuțios veridicitatea informației indicate în cerere și în documentele prezentate. Solicitantul poartă răspundere administrativă pentru comunicarea datelor vădit false.

ASP precizează că, deși părinții au dreptul să decidă ce nume să-i dea copilului, Serviciul Stare Civilă poate refuza înscrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole.

Cele mai rare prenume de băieți

În Republica Moldova pe lista celor mai rare prenume de băieți se regăsesc: Anastasie, Aron-Ștefan, Cafer, Darwin, Demetrius, Dominic Philippe And, Enriko, Henry, Ioannis, Pantelemon, Salvador, Varfolomei etc.

Cele mai neobișnuite prenume de fete

Cele mai neobișnuite prenume sunt: Audrey, Briella-Damaris, Gulirano, Iliada, Karelya, Leontina, Nailin, Niki, Sare Nil, Stana, Teoctista, Zilia, Maia-Rebeca, Roza etc.

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!