Sergiu Gurduza, care a fost desemnat membru al Comisiei Electorale Centrale din partea Parlamentului în iunie 2016, și-a încheiat mandatul în cadrul instituției, scrie Realitatea.md.

Astfel, mai nou, Sergiu Gurduza îl va consilia pe președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

De asemenea, consilieră pe comunicare va fi Aurica Jardan. Aceasta a absolvit Facultatea de Jurnalismul și Științele Comunicării la Universitatea de Stat din Moldova, în 2008. Pe parcursul anilor, Aurica Jardan a activat la postul de televiziune PRO TV Chișinău, cât și în calitate de consultant în comunicare pentru Guvernul Republicii Moldova (Guvernul Filat și Leancă).

Șefa cabinetului va fi Tatiana Batin.

Cine este Sergiu Gurduza

Din septembrie 2012 – prezent – director executiv, AO „Centrul de Consultanță Legislativă”;

Octombrie 2015 – noiembrie 2015 – secretar și membru al Comisiei guvernamentale pentru selectarea candidaților la funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Guvernului;

Decembrie 2015 – prezent – stagiere în avocatură, Biroul Asociat de Avocați „Facultatea de Drept”;

Octombrie 2015 – februarie 2016 – membru al Colegiului Centrului Național Anticorupție din partea Guvernului;

Septembrie 2015 – noiembrie 2015 – membru al grupului de lucru pentru reformarea și resetarea sistemului anticorupție, creat prin Dispoziția Președintelui Parlamentului;

Septembrie 2015 – noiembrie 2015 – consilier principal de stat al Prim-ministrului, din domeniul justiției, legislației și combaterii corupției;

Martie 2015 – august 2015 – viceministru al justiției;

Octombrie – noiembrie 2014 – reprezentant cu drept de vot consultativ la Comisia Electorală Centrală;

Iunie 2014 – februarie 2015 – stagiere în avocatură, Biroul Asociat de Avocați „Facultatea de Drept”;

Aprilie 2013 – mai 2014 – consultant superior, Direcția contencios, Direcția generală Agent Guvernamental, Ministerul justiției;

Ianuarie 2013 – mai 2014 – secretar al Comisiei guvernamentale pentru selectarea reprezentanților intereselor statului în instanțele judecătorești străine și în instituțiile de arbitraj internaționale;

Februarie 2012 – mai 2014 – secretar al Comisiei guvernamentale pentru identificarea persoanelor civile şi colaboratorilor organelor de drept care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 şi recuperarea prejudiciului cauzat acestora;

Mai 2011 – aprilie 2013 – șef interimar, Secția relații cu Parlamentul și Curtea Constituțională, Ministerul Justiției;

Decembrie 2009 – aprilie 2011 – specialist principal, Secția relații cu Parlamentul și Curtea Constituțională, Ministerul Justiției.

Educație și formare:

Ianuarie, 2012 – cursuri de perfecționare profesională în organele de drept și universitățile de drept din Vilnius, Lituania;

2008 – 2010 – studii de masterat, Universitatea de Stat din Moldova, specializarea Drept civil, calificare: magistru în drept;

2004 – 2008 – Facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova, specializarea Drept internațional, calificare: licențiat în drept.

#segiu gurduza #Igor Grosu #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.