De la KFC la BMW de 66 de mii de euro! Averea și afacerile lui Dorin Recean, unul din liderii pe lista PAS

Unul dintre liderii listei Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 este premierul Dorin Recean, documentat de RISE Moldova într-o investigație ce trece în revistă atât cariera sa politică, cât și afacerile și veniturile familiei.

Recean este cunoscut nu doar pentru funcțiile deținute, ci și pentru declarații controversate, precum celebra expresie „adă-l și eu am să-l trăsnesc cu capul de asfalt”, înregistrare făcută publică în 2013, în contextul unui dosar penal vizându-l pe fostul șef al Fiscului, Nicolae Vicol. Premierul a susținut ulterior că discuția a fost publicată la comanda oligarhului Vlad Plahotniuc pentru a-l discredita.

Cariera politică a lui Dorin Recean a început în Partidul Liberal-Democrat și a continuat cu funcția de viceministru al Tehnologiei Informațiilor (2010–2012), apoi de ministru de Interne în Guvernul Filat 2. În noiembrie 2014, în ședința secretă a Guvernului Leancă, unde s-a decis acordarea garanției de stat pentru băncile implicate în „Furtul miliardului”, Recean a avertizat asupra riscurilor schemei.

Între 2015 și 2022 a activat în sectorul privat, fiind consultant pentru companii internaționale, inclusiv Alaco Limited din Marea Britanie. Din 2022 a revenit în structurile statului ca consilier prezidențial pe securitate și secretar al Consiliului Suprem de Securitate, iar în 2023 a fost numit premier.

Recean este și om de afaceri: deține cote în companiile US Food Network SRL (franciza KFC în Moldova), Performa SRL și Delta Consulting, în asociere cu Traian-Cătălin Giosan, administratorul Pro Digital SRL, deținătorul PRO TV Chișinău. În 2021, doar din KFC, Recean a încasat dividende de aproape 717 mii lei.

Familia premierului are cheltuieli considerabile: în 2024 a oferit ajutoare rudelor în valoare de 1,9 milioane lei, a achitat peste 411.000 lei pentru servicii comunale în Olanda, iar în 2025 a cumpărat un BMW 520D de lux, evaluat la 66.000 euro. Soția sa, Stela Recean, este vicepreședintă la Moldova Agroindbank, cea mai mare bancă din țară.

Cu toate aceste controverse și dezvăluiri, Dorin Recean se află pe locul doi în lista electorală a PAS, în pragul alegerilor decisive pentru viitorul european al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recen #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.