De la Poșta Moldovei la administrarea proprietăților statului. Cine este noul șef la APP

Roman Cojuhari, directorul de la Poșta Moldovei a fost numit șef la Agenția Proprietății Publice în ședința de astăzi a Guvernului. Funcția a rămas vacantă după ce Alexandru Musteață a demisionat.

„Agenția Proprietății Publice trebuie restructurată și să facem ordine în gestionarea proprietății statului”, a comentat premierul Dorine Recean numirea lui Cojuhari.

În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, Roman Cojuhari indică că, în anul 2020 a încasat un salariu de peste 129 000 lei de la IP Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova, dar și o indemnizație de 76 273 lei de la Primăria municipiului Chișinău.

În același timp, Roman Cojuhari a indicat un apartament cumpărat în anul 2016, de 73,4 M2 contra sumei de doar 406 411 lei – dacă ar fi să transpunem această sumă în euro (19 587,87 EUR – conform cursului BNM în data de 22.09.2021), putem cu ușurință să verificăm pe site-urile specializate de anunțuri că astfel de imobil, nu se va regăsi la așa preț bun.

Cojuhari a mai indicat și venituri de 18 599,61 lei sub formă de indemnizații de la S.A. Combinatul Auto nr. 4 din Chișinău și S.A. „Apă Canal Chișinău” din activitatea de reprezentant al statului în societățile comerciale. La fel, Cojuhari a obținut dividende de la RV ProInvest (fondatorul firmei fiind chiar el) – 140 411,22 lei, precum și un venit obținut din vânzarea automobilului, marca căruia nu se specifică, de doar 20 000 lei.

Alexandru Mustață a demsionat din fucnție după scandalul cu șefa de la Anticorupție, Veronica Dragalin. Musteață a sesizat instituțiile de anchetă cu privire la ilegalitățile pe care le-ar fi comis adjunctul șefei de la Anticorupție, Veronica Dragalin – Vasile Plevan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#cojuhari #APP #sef

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat în timpul summitului european că blocul comunitar va avea nevoie în următorul deceniu de aproape 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare.

Preşedintele Comisiei Europene a susţinut în faţa liderilor europeni că, între anii 1991 şi 2021, Rusia şi China au investit în sectorul apărării cu aproximativ 400 de miliarde de euro mai mult decât Uniunea Europeană, potrivit unor surse diplomatice, transmite agenţia de presă EFE.

Ursula von der Leyen a amintit că bugetul multianual al UE până în 2027 are alocată pentru finanţarea proiectelor de securitate şi apărare 11,5 miliarde de euro, la care se adaugă 11 miliarde din Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.

Preşedintele Comisiei Europene nu a detaliat tema finanţării celor 500 de miliarde de euro, menţionând doar posibilitatea emiterii din nou de datorie comună, la fel ca în cazul planului european de relansare post-pandemie, idee agreată de unele state membre, dar faţă de care altele sunt reticente, cum ar fi de exemplu Germania şi Olanda.

Comisia Europeană a propus anterior o nouă strategie în materie de apărare pentru care a prevăzut o finanţare suplimentară de 1,5 miliarde de euro destinată sectorului militar-industrial, reprezentanţii companiilor din acest sector considerând-o insuficientă, la fel şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Acesta din urmă a propus în ianuarie crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru creşterea capacităţilor de producere de armament în Uniunea Europeană pentru a susţine Ucraina în faţa Rusiei, recunoscând totuşi că iniţiativa sa implică numeroase probleme de rezolvat, în special găsirea surselor de finanţare.