De la Poșta Moldovei la administrarea proprietăților statului. Cine este noul șef la APP

Roman Cojuhari, directorul de la Poșta Moldovei a fost numit șef la Agenția Proprietății Publice în ședința de astăzi a Guvernului. Funcția a rămas vacantă după ce Alexandru Musteață a demisionat.

„Agenția Proprietății Publice trebuie restructurată și să facem ordine în gestionarea proprietății statului”, a comentat premierul Dorine Recean numirea lui Cojuhari.

În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, Roman Cojuhari indică că, în anul 2020 a încasat un salariu de peste 129 000 lei de la IP Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova, dar și o indemnizație de 76 273 lei de la Primăria municipiului Chișinău.

În același timp, Roman Cojuhari a indicat un apartament cumpărat în anul 2016, de 73,4 M2 contra sumei de doar 406 411 lei – dacă ar fi să transpunem această sumă în euro (19 587,87 EUR – conform cursului BNM în data de 22.09.2021), putem cu ușurință să verificăm pe site-urile specializate de anunțuri că astfel de imobil, nu se va regăsi la așa preț bun.

Cojuhari a mai indicat și venituri de 18 599,61 lei sub formă de indemnizații de la S.A. Combinatul Auto nr. 4 din Chișinău și S.A. „Apă Canal Chișinău” din activitatea de reprezentant al statului în societățile comerciale. La fel, Cojuhari a obținut dividende de la RV ProInvest (fondatorul firmei fiind chiar el) – 140 411,22 lei, precum și un venit obținut din vânzarea automobilului, marca căruia nu se specifică, de doar 20 000 lei.

Alexandru Mustață a demsionat din fucnție după scandalul cu șefa de la Anticorupție, Veronica Dragalin. Musteață a sesizat instituțiile de anchetă cu privire la ilegalitățile pe care le-ar fi comis adjunctul șefei de la Anticorupție, Veronica Dragalin – Vasile Plevan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#cojuhari #APP #sef

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.