De la Putin la Musk: cum ia naştere un oligarh modern. Super-bogaţii guvernează ţări, stabilesc agende şi prosperă

30 Oct. 2023, 07:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Lupu Eduard
30 Oct. 2023, 07:03 // Bani și Afaceri //  Lupu Eduard

Oricine consideră că oligarhii sunt un fenomen strict post-sovietic ar trebui să se gândească la faptul că definiţia originală provine de la Aristotel, care scria în urmă cu aproape 2.400 de ani: „Oriunde oamenii conduc datorită bogăţiei lor, fie că sunt puţini sau mulţi, aceasta este o oligarhie”, scrie Financial Times.

Oligarhii sunt un arhetip veşnic, care acum proliferează în întreaga lume, atât în vest, cât şi în est. Mulţi dintre ei conduc ţări. Cu toate acestea, oligarhii sunt ciudat de puţin studiaţi, spune David Lingelbach, care, împreună cu Valentina Rodríguez Guerra, a scris o nouă carte, The Oligarchs’ Grip, care reia definiţia lui Aristotel. Un oligarh, spun autorii, este „cineva care asigură şi reproduce bogăţia sau puterea, apoi le transformă pe una în cealaltă”. Aşadar: ce face un oligarh – mai ales în zilele noastre?

În primul rând, oligarhii nu sunt pur şi simplu magnaţi. Aceştia din urmă sunt oameni de afaceri bogaţi care nu au, eventual, nicio putere politică. Lingelbach mi-a spus că Elon Musk a trecut de la magnat la oligarh atunci când a cumpărat Twitter anul trecut. Compania de social media, redenumită acum X, modelează opinia cu privire la evenimente, de la Ucraina la Israel – adesea prin platformarea de falsuri. Astăzi, adaugă Lingelbach, „Musk este unul dintre cei cinci sau zece oligarhi cu cele mai mari consecinţe din lumea noastră”.
Cartea distinge mai multe tipuri de oligarhi. „Oligarhii de afaceri”, precum Musk, transformă bogăţia în putere politică, în timp ce „oligarhii politici” merg în direcţia opusă. Un exemplu clasic al acestora din urmă, spune cartea, este Vladimir Putin, „un miliardar cu arme nucleare”. Preşedinţii oligarhi au putere de decizie, oligarhii influenţi, precum Rupert Murdoch, Charles Koch şi George Soros, stabilesc agendele, în timp ce proprietarii de platforme, precum Musk, Mark Zuckerberg şi Larry Page de la Google, au reconfigurat fluxurile de informaţii care ajung în creierul nostru.
The Oligarchs’ Grip s-ar fi putut intitula How to Be an Oligarch. Mai presus de toate, susţine cartea, oligarhii sunt oportunişti. Ei profită de marea lor şansă, care apare adesea – neobservată de oamenii obişnuiţi – în timpul perioadelor de turbulenţe. „Pentru oligarhi”, scriu autorii, „istoria se face în camera din spate”.

Oligarhii au „prieteni cu beneficii”, ceea ce înseamnă că folosesc şi apoi se debarasează de partenerii temporari – aşa cum au făcut atât Putin, cât şi Roman Abramovici cu colegul său oligarh Boris Berezovsky, găsit ulterior spânzurat în casa sa din Ascot, Anglia. Domnia unui oligarh este adesea scurtă, iar acesta (sunt aproape toţi bărbaţi) este în general înconjurat de gărzi de corp. Oligarhii care se îmbogăţesc în locuri periculoase se mută de obicei în locuri mai sigure, în special la Londra.

Cei mai mulţi dintre oligarhii de frunte de astăzi au apărut în timpul unei perioade de tulburări care acum este considerată în mod convenţional ca fiind un interludiu placid: anii 1990. Vânzarea în acel deceniu a activelor fostului stat sovietic a fost „probabil cel mai mare transfer de active din istoria omenirii”, scria Chrystia Freeland, în prezent ministru de finanţe al Canadei, în cartea sa Plutocraţii. Şapte oligarhi şi-au asigurat controlul asupra a jumătate din economia Rusiei. Atunci a intrat în uzul comun rusesc cuvântul „oligarh”, derivat nu direct de la Aristotel, ci din romanul politic aprobat de sovietici al scriitorului american Jack London, „The Iron Heel”.

„Vânzarea secolului” a Rusiei a coincis cu schimbări favorabile oligarhilor în alte părţi: globalizarea, apariţia internetului şi ascensiunea televiziunilor private, monetizate de Murdoch şi Silvio Berlusconi, un oligarh rar întâlnit în Europa occidentală social-democrată. Alegerea lui Berlusconi ca prim-ministru al Italiei în 1994 a demonstrat admiraţia populară pentru oligarhi – un lucru prevăzut, cu 200 de ani mai devreme, de către părintele fondator american John Adams, a cărui cea mai mare teamă pentru SUA nu era un rege tiranic, ci o oligarhie. (I-a scris lui Thomas Jefferson în 1787, ca răspuns la Constituţia SUA proaspăt redactată: „Tu te temi de un singur om – eu de cei câţiva… . Tu te temi de monarhie; eu, de aristocraţie”). Secţiunile de afaceri şi politică ale ştirilor au început să fuzioneze.

În acest secol, averile au crescut mai mult decât se imaginase vreodată. Ţări mult mai îndepărtate decât Rusia au cedat, de asemenea, bunuri şi funcţii de stat unor oameni bogaţi, aşa a ajuns Musk să opereze atât transportul spaţial american, cât şi sateliţii de internet Starlink, care au devenit esenţiali pentru efortul de război al Ucrainei. The Oligarchs’ Grip spune că, în anii 1940, oligarhul chinez TV Soong „era considerat a fi cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 600 de milioane de dolari în dolari de astăzi”. În prezent, valoarea netă a lui Musk este de aproximativ 207 miliarde de dolari. În 2021, directorul Programului alimentar mondial al ONU a declarat că 2% din averea sa ar „salva 42 de milioane de oameni aflaţi în pragul foametei”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

28 Mai 2024, 12:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
28 Mai 2024, 12:02 // Actual //  Lupu Eduard

Astăzi, premierul Dorin Recean a anunțat în cadrul unei conferințe de presă o serie de modificări și extinderi ale programului „Prima Casă Plus”, menite să crească accesibilitatea și atractivitatea acestuia pentru un număr mai mare de beneficiari.

Principalele modificări anunțate includ:

  1. Extinderea listei de beneficiari: Programul va fi acum accesibil și pentru profesiile libere, cum ar fi avocații, executorii judecătorești, mediatorii, taximetriștii și artiștii, oferind oportunitatea de a beneficia de credite preferențiale oricui poate demonstra un venit.
  2. Creșterea plafonului de creditare: Limita maximă a creditului a fost majorată de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei, pentru a răspunde mai bine nevoilor familiilor și tinerilor în căutarea unor condiții de trai mai bune.
  3. Majorarea cotei de garantare de către stat: Cota de garantare a creditului de către stat a fost mărită de la 50% la 70% pentru locuințele cumpărate în afara Chișinăului, încurajând astfel achiziția de imobile în afara capitalei și reducând presiunea prețurilor din Chișinău. Pentru locuințele din Chișinău date în exploatare cu până la 10 ani înainte de depunerea cererii, cota de garantare va crește de la 50% la 65%.
  4. Extinderea duratei creditului: Durata maximă a creditului a fost extinsă de la 25 la 30 de ani, oferind o perioadă mai lungă pentru rambursarea creditului.
  5. Simplificarea procedurilor: Procedurile de accesare a programului vor fi digitalizate, eliminându-se astfel o serie de certificate solicitate de la Agenția Servicii Publici, simplificând astfel procesul pentru cetățeni.

Premierul Recean a subliniat că programul va fi disponibil cetățenilor începând cu luna iulie 2024, timp în care guvernul va finaliza toate procesele necesare pentru implementare. De asemenea, a menționat că pentru beneficiarii actuali ai programului „Prima Casă”, va exista posibilitatea de reacreditare sau schimbare a creditorului, facilitând trecerea de la o bancă la alta și ajustarea condițiilor de creditare.

În plus, cei care dețin locuințe de până la 50 de metri pătrați vor putea aplica pentru locuințe mai mari prin programul „Prima Casă Plus”.

Potrivit datelor recente, Programul „Prima Casă” din Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă a atractivității sale în 2023, devenind problematic din cauza condițiilor birocratice și a limitelor de cost impuse de bănci.

Anul trecut, doar 60 de credite au fost acordate prin acest program, iar principalul motiv invocat este birocrația excesivă în procesul de acordare a creditelor. Mulți aplicanți consideră acum că obținerea unui împrumut simplu pentru achiziționarea unei locuințe este o opțiune mai atractivă decât a face față cerințelor și întârzierilor asociate cu Programul „Prima Casă”.

O altă problemă majoră este plafonul maxim al costului locuinței impus de bănci, care nu trebuie să depășească un milion de lei. Această sumă, echivalentă cu puțin peste 50.000 de euro, nu mai reflectă realitatea pieței imobiliare. În orașe precum Chișinău, prețurile locuințelor au crescut semnificativ, depășind cu mult limita impusă de program.

În plus, majorările bruste ale dobânzilor în 2022 au provocat creșteri substanțiale ale ratelor lunare pentru beneficiarii „Prima Casă”, generând nemulțumiri și proteste în rândul acestora. Guvernul a intervenit plafonând marja maximă aplicată de bănci la trei procente și compensând parțial creșterea dobânzilor.

Lansat în 2018 de liderul PD Vlad Plahotniuc, Programul „Prima Casă” a cunoscut inițial o creștere rapidă în popularitate, atingând un vârf în 2019, când au fost acordate peste 2.700 de credite. Cu toate acestea, pandemia a afectat cererea în 2020, iar în 2022 numărul de credite acordate a scăzut drastic.

În 2023, programul a devenit din ce în ce mai puțin eficient, generând discuții despre necesitatea reformării sau chiar eliminării acestuia. Până în prezent, Programul „Prima Casă” a facilitat achiziționarea a puțin peste 8.200 de apartamente și case în valoare de patru miliarde și jumătate de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău