De la Raiffeisen-Leasing la șefia CNPF

23 Dec. 2021, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Dec. 2021, 11:01 // Actual //  bani.md

Cornelia Cozlovschi, care a deținut anterior funcția de director Raiffeisen-Leasing Moldova a fost propusă la șefia CNPF. Comisia economie, buget și finanțe a examinat candidatura, în ședința de astăzi, și a emis aviz pozitiv pentru aprobarea acesteia.

Cornelia Cozlovschi deține experiență de activitate în sectorul bancar și de leasing, inclusiv în funcții de top management, precum și în serviciul public.

În opinia sa, piața de capital deține un potențial uriaș care în țara noastră nu este valorificat pe deplin. Cornelia Cozlovschi consideră necesar de a identifica noi oportunități de dezvoltare și de diversificare a instrumentelor financiare pe piața de capital din Republica Moldova.

În data de 9 septembrie, Parlamentul a votat demisia in corpore a conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Este vorba de președintele CNPF, Valeriu Chițan, vicepreședinții Nina Dosca și Iurie Filip, precum și membrii comisiei, Victor Captari și Viorel Miron. Aceștia au fost acuzați inclusiv de faptul că au admis îndatorarea populației la organizațiile de creditare nebancară.

Pe 7 octombrie, deputații au aprobat desemnarea lui Vitalie Lemne în funcția de membru și vicepreședinte al Consiliului de administrație al CNPF, pentru un mandat de cinci ani.

În conformitate cu Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Consiliul de administrație este un organ colegial compus din cinci membri, inclusiv președinte, doi vicepreședinți și doi membri. Aceștia deţin funcţii de demnitate publică prin numire.

Astfel, în prezent, rămân vacante funcțiile de președinte, de un vicepreședinte și de doi membri ai Consiliului de administrație.

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2026, 11:05 // Actual //  Ursu Victor

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.